Sechestre în valoare de peste 11, 7 milioane de lei moldovenești au fost aplicate doar pe teritoriul Republicii Moldova, în cadrul cauzei penale „Interpol”. Doar săptămâna trecută, Procuratura Anticorupție (PA), cu suportul Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) a ridicat două mașini – cu o valoare totală de aproximativ 1,2 milioane MDL, care reprezintă bunuri infracționale, fiind o parte din mita plătită în schema de corupție pentru blocarea Notificărilor Roșii ale INTERPOL. În prezent, aceste bunuri infracționale se află în gestiunea ARBI. Despre asta a anunțat șefa PA, Veronica Dragalin, joi, 21 noiembrie.

În cadrul unei anchete comune între Republica Moldova și Republica Franceză, pornită în aprilie 2024, PA investighează o presupusă schemă de corupție prin care funcționari publici din Republica Moldova și din alte țări, primeau mită pentru a obține blocarea Notificărilor Roșii emise de INTERPOL în privința infractorilor din diferite țări aflați în căutare internațională.

„În iunie 2024, Procuratura Anticorupție a efectuat multiple percheziții pe teritoriul Republicii Moldova, cu suportul ofițerilor și procurorilor francezi și al Biroului Federal de Investigații al SUA. Ulterior, au fost analizate documente și materiale ridicate, inclusiv cu suportul Centrului Național Anticorupție și al Inspectoratul Național de Investigații, pentru extragerea informațiilor din telefoane și calculatoare. Procuratura Anticorupție a audiat zeci de persoane, atât în calitate de martori, cât și de bănuiți și învinuiți, unele dintre acestea fiind reținute și arestate preventiv”, a precizat Dragalin.

Șefa PA a mai declarat că pe parcursul investigației, instituția pe care o conduce a expediat comisii rogatorii și obținut informație și probe din nouă jurisdicții străine.

„Potrivit probelor acumulate până în prezent, există o bănuială rezonabilă că un grup criminal organizat a pus la cale o schemă de corupție pentru a permite persoanelor aflate sub incidența Notificărilor Roșii INTERPOL să obțină statut de solicitanți de azil în Republica Moldova, cu scopul de a bloca și șterge aceste notificări, prin plata de mită către funcționari publici.

Mai exact, un avocat moldovean și un fost funcționar public din Republica Moldova care a activat și în cadrul INTERPOL, cu implicarea unei companii din Emiratele Arabe Unite, depuneau cereri la INTERPOL cu informație și documente falsificate, solicitând blocarea Notificărilor Roșii pentru clienții lor pe motiv că aceștia aveau statut de solicitant de azil în Republica Moldova. Concomitent, avocatul depunea petiții solicitând azil la Inspectoratul General pentru Migrație (IGM) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI). La indicația fostului șef al IGM, funcționari publici din cadrul IGM inițiau procedura de azil, contrar legii, fără prezența fizică a persoanelor pe teritoriul Republicii Moldova. Ulterior, la solicitările INTERPOL, fostul șef al Direcției Cooperare Internațională Polițienească (DCPI) al MAI, includea date vădit false în documente oficiale, confirmând statutul persoanelor de „solicitant de azil”, pe baza căruia INTERPOL bloca Notificările Roșii”, a mai adăugat Veronica Dragalin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

PA precizează că în ultimele luni, cu implicarea Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și în urma investigațiilor financiare paralele efectuate de ARBI, au fost identificate fluxuri financiare, transferuri bancare, bunuri infracționale și bunuri ale învinuiților, în scopul asigurării unei eventuale confiscări speciale și extinse.

În acest context, a fost aplicat sechestru asupra următoarelor bunuri pe teritoriul Republicii Moldova:

Casă de locuit și teren pentru construcții în mun. Chișinău, cu valoarea aproximativă 3.450.114 MDL
Cota-parte de ½ din apartament în mun. Chișinău cu valoare aproximativă 2.048.508 MDL
Cota-parte de ½ din casă de locuit în or. Vadul lui Vodă cu valoare aproximativă 3.264.692 MDL
Cota-parte din locuri de parcare în mun. Chișinău cu valoare aproximativă 377.150 MDL
Mașină Toyota Camry, cu valoare aproximativă 452.933 MDL
Mașină Range Rover, cu valoare aproximativă 738.656 MDL
Cota-parte de ½ din mașină Skoda Octavia, cu valoare aproximativă 117.336 MDL
Cota-parte de ½ din mașină Mercedes GLC, cu valoare aproximativă 454.970 MDL
Cont bancar în valoare de 41.449 EUR
Cota-parte de ½ din cont bancar în valoare de 12.193 EUR
Mijloace bănești în sumă de 13.480 EUR și 600 USD

„Cel puțin 26 de persoane au depus acte false la INTERPOL prin această schemă, prin acțiunile lor afectând investigații criminale din întreaga lume, inclusiv Franța, Australia, China și alte țări. Ca rezultat al acestei investigații și informație furnizată de către Procuratura Anticorupție, la 7 iunie 2024, INTERPOL a deblocat Notificările Roșii a persoanelor care au beneficiat de această schemă de corupție, stopând o metodă infracțională de a permite fugarilor internaționali să evite mandate de arest”, se arată în comunicatul emis de PA.

Amintim că în iunie 2024, în dosarul „Interpol”, fostul șef al Biroului Interpol Moldova, Viorel Tențiu, a fost reținut fiind acuzat că ar fi pus pe roate o presupusă schemă de corupție și că ar fi facilitat obținerea statutului de refugiat sau a azilului în Moldova pentru persoane căutate.

Persoane publice din R. Moldova luau mită de câteva milioane de dolari pentru „a influența” INTERPOL

#ARBI #Dosarul interpol #Procuratura Anticoruptie.#sechestre #Veronica Dragalin

Agenția Proprietății Publice (APP) pregătește schimbări în procesul de privatizare a bunurilor statului, după ce mai multe licitații, inclusiv cele pentru Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, nu au atras cumpărători. Directorul instituției, Ion Dodon, recunoaște că termenele prea scurte pentru achitarea bunurilor și dificultățile legate de obținerea autorizațiilor pot descuraja investitorii.

Potrivit șefului APP, una dintre soluțiile analizate este extinderea termenului în care câștigătorii licitațiilor trebuie să achite contravaloarea bunurilor privatizate. În prezent, legislația prevede un termen de până la trei zile, perioadă considerată insuficientă pentru investitorii care intenționează să contracteze credite bancare.

„Legislația prevede un termen de până la trei zile ca agentul economic să găsească resurse financiare și să le transfere pe contul Agenției Proprietății Publice, dar băncile comerciale examinează cererile de creditare pe un termen mai lung”, a explicat Dodon.

Directorul APP consideră că o pregătire mai bună a privatizărilor ar permite accesul unui număr mai mare de potențiali investitori, inclusiv al celor care au nevoie de finanțare bancară pentru realizarea achizițiilor.

Un alt obstacol a fost semnalat în cazul Hotelului „Zarea”. Potrivit întrebării adresate directorului APP, potențialii cumpărători susțin că, înainte de a investi într-o asemenea proprietate, ar avea nevoie de mai multe documente, inclusiv autorizații de la Primăria Chișinău și avize de la autoritățile responsabile de protejarea monumentelor istorice.

În lipsa acestor documente, investitorii riscă să cumpere un imobil fără să știe cu certitudine ce lucrări de reconstrucție sau dezvoltare vor putea realiza ulterior. Obținerea autorizațiilor după achiziție poate presupune proceduri administrative de durată.

Ion Dodon a fost de acord că statul trebuie să simplifice procesul și să ofere investitorilor mai multă predictibilitate.

„Sunt de acord că noi ar trebui să fim mai prietenoși cu investitorii în ceea ce privește obținerea documentelor permisive. Tot ce este posibil să obținem acum o să facem noi, ca stat”, a declarat directorul APP.

Declarația sugerează că instituția ar putea încerca să pregătească din timp o parte dintre actele necesare, înainte ca proprietățile să fie scoase din nou la vânzare, pentru a reduce incertitudinile viitorilor cumpărători. Deocamdată, nu a fost anunțată lista exactă a documentelor pe care APP le-ar putea obține în prealabil.

Hotelul „Zarea”, situat pe strada Anton Pann 4 din centrul Chișinăului, a fost scos la privatizare la un preț inițial de 106 milioane de lei. Licitația programată pentru 20 octombrie a fost anulată, deoarece niciun investitor nu a depus cerere de participare, deși termenul de înscriere fusese prelungit cu două luni.