„Reforma justiției va fi finalizată iar lupta împotriva corupției accelerată”. Promisiunea a fost făcută de președinta Maia Sandu, la cea de-a 10-a ediție a Forumului pentru Integrare Europeană. Șefa statului s-a referit la progresele pe care le are țara noastră în procesul de aderare la UE, a apreciat rezultatele referendumului și a menționat că la Bruxelles ne sunt apreciate eforturile.

Conform Maiei Sandu, autoritățile de la Chișinău planifică pentru primăvară să înceapă negocierile de aderare pe primul grup de capitole. În același timp, în opinia președintei, oportunitatea de aderare trebuie valorificată, luând în considerare faptul că instituțiile din UE ne recunosc progresul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șefa statului a trecut în revistă evoluțiile din mai multe domenii cheie, printre are energetica, infrastructura, economia, justiția și altele, dar a făcut și mai multe promisiuni, atunci când a vorbit despre prioritățile guvernării.

„Reforma justiției va fi finalizată iar lupta împotriva corupției accelerată. Așa cum ziceam, urmează să atragem tineri în sistem pentru a-l moderniza și a-l face mai puternic. Totodată vom accelera lupta împotriva corupției politice, electorale, astfel încât în țara noastră să decidă cetățenii, nu banii murdari. Justiția curată și instituțiile puternice sunt cel mai bun scut împotriva destabilizării externe.

Economia necesită investiții, inclusiv în infrastructură, iar producătorii au nevoie de un acces mai mare pe piețele mari și stabile. Aceste lucruri le vom face cu sprijinul și cu fondurile Uniunii Europene.
Securitatea. Vom continua să investim în securitatea statului pentru a construi un sistem rezilient. Vom participa la inițiativele și programele UE care au ca scop integrarea în domeniul securității pentru a servi mai bine interesul cetățenilor.

Aceste eforturi ne vor permite să facem față provocărilor regionale, să garantăm pacea și să protejăm independența și suveranitatea țării noastre”, a declarat Maia Sandu.

Șefa statului a punctat că aderarea la UE ne va păstra și consolida democrația, dar a menționat că nu putem tărăgăna și că trebuie să ne mișcăm rapid, pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene, în pofida presiunilor la care este supusă țara. Totodată, Maia Sandu a îndemnat reprezentanții societății civile să contribuie la scrierea de regulamente, realizarea de analize de impact, susținerea armonizării legislației la cea comunitară.

#forum #integrare europeană #lupta cu coruptia #Maia Sandu #reforma Justitiei

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.