Poluarea aerului cauzată de incendii este legată de peste 1,5 milioane de decese pe an în întreaga lume, potrivit unui studiu major, desfășurat în perioada 2000-2019, publicat miercuri în The Lancet. Acest număr de decese va creşte în următorii ani, deoarece schimbările climatice fac ca incendiile de pădure să fie mai frecvente şi mai intense, potrivit studiului.
Echipa internaţională de cercetători a examinat datele existente, atât cu privire la incendiile de pădure care fac ravagii în natură, cât şi la arderile de teren practicate în agricultură pentru curăţarea câmpurilor.
Din 2000 până în 2019, cercetătorii au constatat că aproximativ 450.000 de decese pe an din cauza bolilor de inimă au fost legate de poluarea aerului cauzată de incendii. Alte 220.000 de decese din cauza bolilor respiratorii ar putea fi atribuite fumului şi particulelor eliberate în aer de incendii.
La nivel mondial, un total de 1,53 milioane de decese din toate cauzele au fost asociate cu poluarea aerului cauzată de incendii, potrivit studiului.
Mai mult de 90% dintre aceste decese au avut loc în ţările cu venituri mici şi medii, aproape 40% dintre acestea fiind înregistrate numai în Africa subsahariană. Ţările cu cel mai mare număr de decese sunt China, Republica Democrată Congo, India, Indonezia şi Nigeria.
Un număr record de arderi ilegale ale terenurilor agricole din nordul Indiei este parţial responsabil pentru norul de poluare cu aspect apocaliptic, cu concentraţii de microparticule nocive mult peste standardele internaţionale de sănătate, care acoperă capitala indiană.
Autorii studiului fac apel la „acţiuni urgente” pentru a face faţă numărului considerabil de decese cauzate de aceste incendii, subliniind „nedreptatea climatică” cu care se confruntă ţările sărace.
În plus, mijloacele de evitare a fumului de la incendii (îndepărtarea de zona cea mai poluată, utilizarea purificatoarelor de aer şi a măştilor, rămânerea în casă) nu sunt accesibile locuitorilor din ţările cele mai sărace, au subliniat cercetătorii. Prin urmare, aceştia solicită mai mult sprijin financiar şi tehnologic pentru populaţiile din ţările cele mai afectate.
