Fii atent la semnalele de alarmă ale apneei în somn, chiar și dacă nu sforăi. O serie de simptome, cum ar fi trezirea frecventă noaptea pentru a merge la baie, pot indica o afecțiune ce necesită atenție. Poate că partenerul ți-a dat un cot în mijlocul nopții, rugându-te să te întorci sau să îți reglezi pernele, sau poate te-ai trezit singur din cauza zgomotului. Cert e că este deranjant să te trezești noaptea tot timpul, dar trebuie să fii recunoscător pentru aceste semnale de avertizare. Sforăitul afectează 94% dintre persoanele cu apnee în somn. Dacă nu este tratată, apneea în somn poate duce la mai multe vizite la spital pe măsură ce îmbătrânești și poate crește riscul de cancer pulmonar sau recurența acestuia.
Apneea în somn este o tulburare caracterizată prin pauze temporare în respirație în timpul somnului. Aceste pauze pot dura câteva secunde sau chiar minute și pot apărea de mai multe ori pe noapte. Există trei tipuri principale de apnee în somn.
Apneea obstructivă în somn (OSA) este cea mai frecventă formă și apare atunci când mușchii gâtului se relaxează excesiv în timpul somnului, blocând parțial sau complet căile respiratorii. Apneea centrală de somn se produce atunci când creierul nu trimite semnalele corespunzătoare mușchilor care controlează respirația, cauzând oprirea temporară a respirației. Apneea mixtă în somn reprezintă o combinație între apneea obstructivă și cea centrală.
Potrivit lui Joseph Dzierzewski, vicepreședinte al departamentului de cercetare și afaceri științifice la National Sleep Foundation: „Apneea obstructivă (OSA) înseamnă că ceva blochează respirația normală în timpul somnului, asemănător cu o obstrucție a unui tub de aer. Apneea de somn centrală (CSA) înseamnă că semnalul de a continua să respiri, transmis de creier, este întrerupt, fără o obstrucție fizică. Apneea de somn mixtă este o combinație a acestor două condiții.”
Apneea în somn poate duce la treziri frecvente pe parcursul nopții, somn neliniștit și oboseală severă pe parcursul zilei. Dacă nu este tratată, aceasta poate cauza probleme de sănătate grave, cum ar fi hipertensiune arterială, boli de inimă, diabet și un risc crescut de accident vascular cerebral. Tratamentul poate include modificări ale stilului de viață, utilizarea de dispozitive pentru somn sau chiar intervenții chirurgicale în cazurile severe.
Te trezești frecvent noaptea pentru a merge la baie? „Asta nu înseamnă doar o trezire ocazională, așa cum li se întâmplă multor adulți pe măsură ce îmbătrânesc. Este vorba despre treziri repetate, de două până la cinci ori pe noapte”, explică pentru HuffPost dr. Kin Yuen, specialist în medicina somnului la Universitatea din California, San Francisco, și membru al Academiei Americane de Medicină a Somnului.
De ce este îngrijorător acest fenomen? Dr. Yuen explică faptul că, în prima jumătate a nopții, rinichii nu produc multă urină. În realitate, episoadele de respirație dificilă, precum gâfâitul, forțează cavitatea toracică să depună un efort suplimentar. „Un mecanism al organismului este ca creierul să reducă volumul fluctuațiilor de presiune”, spune Yuen. Urinarea frecventă este unul dintre aceste mecanisme, alături de transpirație.
Transpirațiile nocturne afectează aproximativ 30% dintre adulții cu apnee obstructivă de somn (OSA), potrivit cercetărilor.
„Ipoteza este că, pentru a salva corpul din aceste atacuri repetate de oprire a respirației și de scădere a oxigenului, creierul trebuie să găsească o modalitate de a scoate corpul din impas. Pe lângă urinarea frecventă, un alt mod prin care corpul reacționează este trezirea bruscă din cauza transpirației”, explică dr. Yuen.
Poate fi dificil să identifici cauza transpirațiilor nocturne, mai ales dacă ești o femeie aflată în perimenopauză sau menopauză. Fii atentă la frecvența acestora, în combinație cu celelalte semne menționate aici.
Durerea de cap frecventă dimineața este adesea asociată cu apneea obstructivă în somn (OSA); cercetările publicate în JAMA Internal Medicine sugerează că aceasta poate dura până la 30 de minute.
„Episoadele de OSA provoacă scăderi ale nivelului de oxigen pe timpul nopții, iar organismul redirecționează oxigenul către centrul creierului. Vasele de sânge de la periferia creierului sau din alte zone se contractă până când persoana se trezește. Contracțiile și dilatarea repetată ale acestora pot cauza dureri de cap la trezire”, explică dr. Yuen.
„Există o legătură puternică între apneea de somn și insomnie”, menționează Dzierzewski.
Chiar dacă adormi ușor, este posibil să ai micro-treziri pe parcursul nopții, care pot cauza oboseală, iritabilitate, confuzie mentală și dificultăți de concentrare, potrivit dr. Yuen.
„Chiar dacă dormi un număr similar de ore cu cineva care nu are apnee de somn, nu treci normal prin toate etapele somnului. Astfel, nu ai un somn de calitate, revigorant”, adaugă vicepreședintele de la National Sleep Foundation.
Persoanele cu apnee obstructivă în somn (OSA) au tendința de a dormi cu gura deschisă pentru a permite un flux mai bun de oxigen. Conform specialistului Kin Yuen, dacă te trezești cu gura uscată sau cu durere în gât, acest lucru poate fi un semn de sforăit sau respirație pe gură, simptome frecvente în cazul apneei în somn.
Acest simptom poate fi util mai ales dacă dormi singur și nu ai pe cineva care să îți spună că sforăi, gâfâi sau ți se oprește respirația în timpul nopții.
Multe dintre aceste semne pot apărea din diverse motive, dar, potrivit lui Dzierzewski, este important să acorzi atenție frecvenței lor și să le observi chiar și atunci când menții obiceiuri sănătoase de somn, cum ar fi respectarea unui program constant de somn, evitarea alcoolului și a nicotinei înainte de culcare și stabilirea unei rutine de relaxare seara. Dacă aceste semne persistă, în ciuda unui stil de viață sănătos, este recomandat să consulți un specialist în somn.
„Dacă a trecut aproximativ o lună și nu există motive de stres acut, tulburări de dispoziție sau probleme de sănătate preexistente, aceste semne ar putea indica o tulburare de somn. De asemenea, fii atent la cum te simți a doua zi în funcție de pozițiile în care dormi. Dacă dormi pe spate și te simți obosit și confuz comparativ cu o noapte în care dormi pe o parte, acest lucru ar putea fi un semn că ai o problemă de respirație”, atrage atenția dr. Yuen.
Este important să fii conștient de factorii tăi personali de risc. Persoanele supraponderale au un risc mai mare, în special atunci când greutatea se află în zona gâtului sau a pieptului. Dzierzewski menționează că bărbații prezintă rate mai ridicate ale apneei în somn, iar Yuen adaugă că anumite tulburări hormonale, cum ar fi sindromul ovarelor polichistice (PCOS), pot crește riscul la femei din cauza creșterii în greutate.
Alți factori de risc includ problemele legate de structura dinților sau a maxilarului (Yuen spune că dentistul poate sesiza acest lucru) și persoanele care suferă de reflux gastroesofagian.
În cele din urmă, „dacă ești însărcinată și experimentezi oricare dintre aceste simptome (inclusiv sforăitul în primul trimestru), menționează-le imediat medicului tău”, recomandă dr. Yuen. Este esențial să tratezi apneea de somn în timpul sarcinii pentru a preveni alte afecțiuni de sănătate mai târziu, atât pentru mamă, cât și pentru copil.
