Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

VIDEO CSM a dat acordul pentru pornirea urmăririi penale pe numele unui judecător

02 Dec. 2024, 12:35
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
02 Dec. 2024, 12:35 // Societate //  Realitatea.md

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a examinat în cadrul ședinței de luni, 2 decembrie curent, sesizarea procurorului general, Ion Munteanu, privind eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale în privința unui judecător. Potrivit surselor Ziarului de Gardă, ar fi vorba despre magistratul din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Igor Pulbere.

În urma examinării în ședință închisă, cu prezența Procurorului General, Ion Munteanu, și a adjunctului interimar al Procuraturii Anticorupție (PA), Octavian Iachimovschi și a deliberărilor, membrii CSM au admis, cu 7 voturi pro și 2 contra, sesizarea procurorului general și au dat acordul pentru inițierea urmăririi penale în privința judecătorului vizat, în baza articolului 352 prim., aliniat 2 din Codul Penal, pentru fals în declarații.

Hotărârea poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) în termen de 30 de zile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Igor Pulbere și-a început activitatea în august 2009 în calitate de secretar în cadrul Biroului notarului privat Pulbere Vera. În 2010 a fost transferat în funcția de consilier juridic în cadrul aceluiași birou, iar peste doi ani, tot acolo, a devenit notar stagiar. În 2013 acesta a devenit consilier juridic.

Din aprilie 2016 a ocupat funcția de asistent judiciar în cadrul Curții de Apel Chișinău. Peste doi ani, prin decretul președintelui R. Moldova, Pulbere este numit judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, pe un termen de cinci ani.

Igor Pulbere este judecătorul care în iunie 2024 a admis parțial o altă plângere a ex-președintelui Curții de Conturi (CC), Marian Lupu, în litigiul împotriva fostei sale subordonate, Tatiana Vozian, care l-a învinuit că i-ar fi făcut avansuri sexuale și a obligat-o pe Vozian să-i achite lui Lupu un prejudiciu moral de 20 de mii de lei, dar și 10 mii de lei, banii cheltuiți de reclamant pentru serviciile unui avocat.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.