Președintele Coreei de Sud, Yoon Suk Yeol, a declarat legea marțială de urgență. Într-un discurs surprinzător la televiziune, târziu în noapte, el spune că mișcarea este necesară pentru a proteja țara de forțele comuniste din Coreea de Nord și pentru a elimina elementele anti-statale. Într-un discurs televizat surpriză rostit târziu în noapte, el a declarat că această măsură este necesară pentru a proteja țara de forțele comuniste nord-coreene și pentru a elimina elementele antistatale.

Yoon a spus că decizia a fost luată de a elimina forțele pro-Coreei de Nord din țară și de a proteja ordinea constituțională liberală.

Președintele a precizat că nu are de ales decât să recurgă la legea marțială, dar nu a spus în adresă ce măsuri specifice vor fi luate.

Măsura vine în contextul în care Partidul Puterea Poporului al lui Yoon și principalul partid de opoziție, Partidul Democrat, continuă să nu se înțeleagă asupra proiectului de buget pentru anul viitor.

Yoon este un președinte slab după ultimele alegeri generale, când opoziția a câștigat o victorie zdrobitoare.

El nu a reușit să adopte legile pe care le dorea, în schimb, a fost nevoit să pună veto cu disperare oricăror proiecte de lege adoptate de opoziție.

Yoon este, de asemenea, implicat în mai multe scandaluri, în special unul în jurul soției sale, care este acuzată de corupție. Aceasta este, de asemenea, acuzată de trafic de influență. Opoziția a încercat să lanseze o anchetă specială împotriva ei.

Săptămâna aceasta, opoziția a redus bugetele propuse de guvern și de partidul de guvernământ – iar legea bugetului nu poate fi supusă vetoului.

Opoziția încearcă să pună sub acuzare membrii cabinetului, în special șeful agenției guvernamentale de audit, pentru că nu au investigat-o pe prima doamnă.

Yoon a recurs la ”opțiunea nucleară” – el susține că vrea să restabilească ordinea atunci când forțele „anti-statale” încearcă să paralizeze țara.

Liderul principalului partid de opoziție din Coreea de Sud, Partidul Democrat, a chemat toți membrii săi să se adune în parlament – acest lucru fiiind confirmat BBC de către reprezentantul PD, Hong Kee-won.

În prezent, în jur de 70 de membri ai opoziției sunt în interiorul adunării, în timp ce restul se adună afară, spune el.

Când va sosi Președintele Woo Won-shik, va cere un vot pentru ridicarea legii marțiale, spune Hong.

Hong adaugă că i s-a spus că soldații forțelor speciale se află în clădirea adunării. Nu este clar ce fac soldații. Zeci de oameni se adună în afara Adunării Naționale a Coreei de Sud, după ce președintele țării a declarat legea marțială.

O linie de polițiști păzesc poarta de intrare în clădire, care a fost închisă.

Yoon Suk Yeol face parte din Partidul Puterii Poporului și a câștigat alegerile prezidențiale învingându-l la limită pe adversarul său, Lee Jae-myung, cu doar 0,7 puncte procentuale. Acesta a fost cel mai strâns scrutin de când Coreea de Sud a început alegerile directe în 1987.

Președintele s-a confruntat cu rate scăzute de susținere din cauza diverselor controverse și scandaluri, inclusiv cele care o implică pe soția sa, cum ar fi presupusa manipulare a acțiunilor și presupusa acceptare a unei genți de lux Dior. Luna trecută, Yoon și-a cerut scuze, afirmând că soția sa ar fi trebuit să se comporte mai bine.

Partidul de guvernământ și opoziția promit să blocheze declarația

Agenția de presă Yonhap relatează că liderul Partidului Democrat de opoziție, Lee Jae-myung, a declarat că declararea legii marțiale este neconstituțională.

Yonhap raportează, de asemenea, că Han Dong-hoon, șeful Partidului Puterea Poporului de guvernământ – din care face parte președintele Yoon Suk Yeol – a promis, de asemenea, să blocheze declarația, descriind-o ca fiind „greșită”.

Nu este clar deocamdată cum va afecta această decizie guvernarea şi democraţia din Coreea de Sud. Preşedintele nu a menţionat în declaraţia sa vreo ameninţare precisă din partea Coreei de Nord, ci a vorbit mai degrabă despre opozanţii săi politici interni.

De la preluarea mandatului în 2022, Yoon s-a străduit să-şi impună agenda împotriva unui parlament controlat de opoziţie.

De partea cealaltă, ca reacţie la anunţul preşedintelui, principala formaţiune de opoziţie, Partidul Democrat, şi-a convocat aleşii în parlament, conform agenţiei sud-coreene de ştiri Yonhap. Potrivit Reuters, aceştia sunt împiedicaţi să intre în clădirea legislativului.

„Tancurile, vehiculele blindate şi soldaţii cu puşti şi cuţite vor conduce ţara”, a reacţionat liderul formaţiunii de opoziţie majoritară în legislativ, Partidul Democrat, Lee Jae-myung. „Economia Republicii Coreea va intra inevitabil în colaps. Dragi cetăţeni, vă rog veniţi la Adunarea Naţională!”, a îndemnat liderul opoziţiei, într-un mesaj video transmis online.

Poliția și scutierii blochează intrarea în clădirea Parlamentului. Activitatea legislativului și a partidelor politice a fost interzisă.

Armata a primit ordin că crească nivel de alertă, dar alte acțiuni care vor fi luate în baza legii marțiale nu au fost anunțate.

Coreea de Sud este o republică prezidențială, iar președintele este și șeful guvernului. Primul-ministru este adjunctul său la conducerea executivului.

Yoon Seok-yeol este în funcție din 2022 și reprezintă partidul PPP, de orientare conservatoare. Anterior, a fost procurorul general al Coreei de Sud. În Adunarea Națională, legislativul unicameral cu 300 de membri, majoritatea o are Partidul Democrat, ca urmare a alegerilor din 2024. Liderul acestei formațiuni de centru-stânga este Lee Jae-myung, pe care actualul președinte al Coreei de Sud l-a înfrânt în alegerile din 2022.

Miniştrii din guvernul de la Seul au protestat luni faţă de o încercare a Partidului Democrat de a tăia peste 4.000 de miliarde de woni din bugetul propus de executiv, ceea ce conform preşedintelui Yoon Suk Yeol ar submina funcţionarea serviciilor de bază ale administraţiei.

Ce este legea marțială?

Pe scurt, legea marțială este o regulă temporară a autorităților militare într-o perioadă de urgență, când autoritățile civile sunt considerate incapabile să funcționeze. Implementarea legii marțiale poate avea efecte juridice, cum ar fi suspendarea drepturilor civile normale și extinderea legii militare.

Legea marțială este, în teorie, temporară, dar poate continua pe termen nelimitat.

Potrivit agenției de presă Yonhap, cei care încalcă legea marțială pot fi arestați fără mandat.

În plus, toate mass-media și editorii vor fi sub comanda și activitățile legii marțiale. Și, după cum am raportat mai devreme, activitatea parlamentară este interzisă.

Personalul medical, inclusiv medicii stagiari, a primit ordin să revină la muncă în 48 de ore, se adaugă.

Ultima dată când legea marțială a fost declarată în Coreea de Sud a fost în 1979, după asasinarea dictatorului de atunci Park Chung Hee.

John Nilsson-Wright, profesor asociat la Universitatea din Cambridge, a declarat BBC, oferind o privire asupra stării de spirit actuale din capitala sud-coreeană.

În timp ce legea marțială implică de obicei restricții cu privire la ceea ce poate face publicul, el spune că nu vede semne de armată pe străzile din Seul și a vorbit cu un polițist, despre care spune că este „la fel de mirat ca și mine”.

„Străzile arată normal, oamenii de aici sunt cu siguranță nedumeriți”, spune el.

Administrația Biden „monitorizează situația îndeaproape”

Administrația Biden este în contact cu guvernul sud-coreean și „monitorizează situația îndeaproape”, a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului de securitate națională al SUA, partenerului american al BBC, CBS.

Președintele SUA nu a comentat încă declarația de lege marțială a omologului sud-coreean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Coreea de Sud #legea marțiala #Yoon Suk Yeol

Comisia Europeană pregăteşte o foaie de parcurs mai prudentă pentru negocierile de aderare a Ucrainei la UE, stabilind obiective limitate de progres pentru anul 2027 şi evitând în acelaşi timp orice angajament privind o dată de aderare, potrivit unui document obţinut de Politico.

Bruxellesul urmăreşte de mult timp să apropie Ucraina de UE, în cadrul unui efort mai amplu de a-i asigura viitorul după războiul declanşat de Rusia, aderarea eventuală fiind considerată o modalitate de a ancora Kievul ferm în instituţiile europene şi de a îngreuna o nouă agresiune din partea Rusiei.

În document, Bruxelles îndeamnă Kievul să „accelereze urgent şi semnificativ ritmul reformelor în domeniul statului de drept”. Îndeplinirea cerinţelor-cheie în acest domeniu în prima jumătate a anului 2027 este necesară înainte ca negocierile în domeniile politice individuale să poată fi încheiate provizoriu, se menţionează în foaia de parcurs.

Documentul, care face parte din pachetul Comisiei privind extinderea ce urmează să fie prezentat miercuri, identifică şapte domenii de politică în care Ucraina ar putea finaliza provizoriu negocierile anul viitor. Acesta subliniază cât de mult mai are de parcurs Ucraina până la aderarea la Uniune — precum şi dificultatea de a realiza reformele necesare în timp ce se află în război, scrie News.ro.

Decuplarea de Moldova

Documentul subliniază, de asemenea, o divergenţă tot mai mare între Ucraina şi Moldova, ale căror demersuri de aderare au avansat mult timp în paralel. Se consideră acum că Moldova se află într-o poziţie care îi permite să înregistreze progrese substanţial mai rapide, ceea ce ridică perspectiva ca demersurile de aderare ale celor două ţări să fie, de fapt, decuplate.

În timp ce Bruxelles-ul vizează realizarea de progrese în şapte domenii de politică pentru Ucraina până în 2027, Moldova ar putea finaliza negocierile în peste 20 de domenii, reiese din document.

Ucraina a depus cererea de aderare la UE la 28 februarie 2022, la doar patru zile după ce Rusia a lansat invazia pe scară largă. Moldova şi Ucraina au obţinut împreună statutul de ţări candidate în iunie 2022 şi au demarat oficial negocierile de aderare în aceeaşi zi din iunie 2024.

De atunci, Kievul a finalizat o analiză detaliată a gradului de compatibilitate a legislaţiei sale cu normele UE, iar negocierile s-au deschis oficial în mai multe domenii politice majore. În octombrie, atât Ucraina, cât şi Moldova au iniţiat discuţii privind piaţa internă a UE, competitivitatea şi creşterea economică.

Un drum lung de parcurs

Aderarea la UE necesită mult mai mult decât un angajament politic. Ţările candidate trebuie să-şi alinieze legislaţia şi instituţiile la standardele UE în 35 de domenii de negociere, denumite în jargonul de la Bruxelles „capitole”. Acestea variază de la agricultură şi siguranţa alimentară până la normele privind concurenţa, independenţa justiţiei şi politica externă.

Foaia de parcurs a Comisiei identifică doar şapte astfel de domenii în care Ucraina ar putea finaliza provizoriu negocierile în 2027. Educaţia şi cultura sunt vizate pentru prima jumătate a anului, urmate de proprietatea intelectuală, ocuparea forţei de muncă şi politica socială, politica industrială, cercetarea, relaţiile externe, precum şi politica externă şi de securitate în a doua jumătate a anului.

Comisia recunoaşte că schimbările sunt complexe şi necesită consultări ample, timp şi resurse. Pentru a ajuta Ucraina să înregistreze progrese, Bruxelles a înfiinţat un grup de lucru dedicat, menit să ofere sprijin suplimentar autorităţilor ucrainene.

Dificultăţile sunt agravate de război, care impune cerinţe extraordinare guvernului şi parlamentului Ucrainei în eforturile acestora de a adopta şi pune în aplicare legislaţia necesară pentru aderarea la UE.

În document, Comisia se abţine să se angajeze la o dată limită pentru negocierile de aderare ale Ucrainei, adoptând o abordare la fel de prudentă faţă de alţi candidaţi cu şanse mari de aderare la UE, inclusiv Albania şi Moldova. Muntenegru reprezintă excepţia, iunie 2027 fiind prevăzută ca termen-ţintă pentru semnarea unui tratat de aderare.

Foaia de parcurs a Ucrainei se descrie ca un „document viu” care poate fi actualizat pe măsură ce discuţiile avansează, lăsând deschisă posibilitatea finalizării mai rapide a negocierilor în domenii politice suplimentare, în cazul în care reformele progresează mai repede decât se aştepta.

Umbra războiului

Incertitudinea reflectă, de asemenea, provocarea mai amplă pe care o reprezintă admiterea unei ţări care se află încă într-un război existenţial.

Normele UE nu interzic în mod explicit ca o ţară aflată în război să devină membră, dar aderarea Ucrainei ar ridica întrebări dificile privind securitatea, teritoriul şi obligaţiile pe care ţările UE le-ar asuma faţă de un stat membru în conformitate cu dispoziţiile blocului privind asistenţa reciprocă.

Nici măcar un acord de pace nu ar rezolva automat aceste chestiuni şi nici nu ar elimina necesitatea ca Ucraina să-şi finalizeze reformele. Iar finalizarea negocierilor în domenii politice specifice ar lăsa totuşi Kievul să se confrunte cu paşi suplimentari înainte de aderare, inclusiv un tratat de aderare care necesită aprobare şi ratificare.

Comisia doreşte, de asemenea, ca discuţiile privind cele două grupuri de negocieri ale Ucrainei, aflate în impas, să înceapă până la sfârşitul anului 2026. Este vorba despre grupul 4, care vizează agenda verde şi conectivitatea durabilă, şi grupul 5, care vizează resursele, agricultura şi coeziunea.

Potrivit documentului, Comisia consideră că Ucraina a îndeplinit condiţiile necesare şi îndeamnă conferinţa de aderare să depună toate eforturile pentru a deschide grupurile de negocieri rămase în aşteptare înainte de sfârşitul anului.

Deschiderea acestora ar permite Ucrainei să avanseze în negocierile din restul domeniilor de politică, deşi ritmul progreselor ulterioare va depinde în continuare de reforme şi de deciziile relevante ale statelor membre.