Agenția românească Kooperativa 2.0 intră oficial pe piața din Republica Moldova, preluând o parte din acțiunile companiei locale Just Digital. Parteneriatul aduce și un proces de rebranding, transformând Just Digital, fondată în 2016, în Kooperativa 2.0 Moldova.

Fondată în 2012 de Cristian China-Birta și Vlad Dulea, Kooperativa 2.0 a devenit un jucător important în marketingul românesc, cu aproape 40 de angajați și servicii complete de promovare. Noua direcție strategică a fost anunțată la două săptămâni după numirea lui Robert-Nicolae Feraru ca CEO.

„Lucrurile s-au întâmplat mult mai repede decât ne așteptam atunci când i-am cunoscut pe Mircea Țîra și echipa sa de la Just Digital, care de astăzi se transformă în Kooperativa 2.0 Moldova. Prin intermediul acestui parteneriat integrarea noastră în industria din Republica Moldova a devenit mai facilă și suntem convinși că acest mix româno-moldovenesc va consolida legăturile creative dintre cele două țări”, declară Robert-Nicolae Feraru, CEO & Managing Partner Kooperativa 2.0.

Fondată în urmă cu opt ani, Just Digital s-a poziționat rapid ca o agenție inovativă în industria marketingului și comunicării, fiind un pionier în integrarea sustenabilității și a componentelor digitale avansate în strategiile MarCom din Republica Moldova.

„Noua direcție de business ce vine la pachet cu amprenta Kooperativa 2.0 a luat naștere din dorința de a evolua la nivel internațional și de a aduce plusvaloare pieței locale de marketing și comunicare. Pentru noi acest parteneriat reprezintă oportunitatea de a beneficia de o imagine puternică și de expertiza acumulată de acest brand pe piața românească. Kooperativa 2.0 aduce un know-how consolidat în digitalizare, comunicare strategică și cross-marketing, fiind o sursă de inspirație pentru piața noastră locală.”, susține Mircea Țîra, fondator Just Digital și CEO Kooperativa 2.0 Moldova.

Obiectivele noii entități vizează atingerea unei cote de 20% din piața media locală până în 2030, crearea unui impact regional și extinderea portofoliului de clienți internaționali.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Kooperativa 2.0 este agenție membră a celor mai importante asociații din domeniul publicității și comunicării din România: IAB, IAA, ARRP și AMCOR, o garanție suplimentară a faptului că agenția pune accent pe cele mai bune practici în domeniul publicității, PR-ului & marketingului online.

#companie românească #digital marketing #Kooperativa 2.0

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.