Sesiunea suplimentară a examenelor de bacalaureat, a început. Prima probă de examen s-a desfășurat la 19 iulie curent, la disciplina Limba și literatura română (alolingvi). Examenul a fost susținut de 214 absolvenți ai programei de liceu în clasele/instituțiile de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale, în cadrul celor 14 centre de bacalaureat, instituite pentru desfășurarea sesiunii suplimentare.

Astăzi, a avut loc proba de examen la limba de instruire, la care au participat 545 de candidați.

Totodată, potrivit Ministerului Educației, în cadrul probei la limba străină, la data de 21 iulie, vor participa 1138 de candidați.

La cea de-a patra probă de examen, stabilită pentru data de 22 iulie, vor participa 2032 de candidați, care vor scrie examenul la disciplina de profil.

La data de 23 iulie se va desfășura proba de examen la alegere, în cadrul căreia vor participa 261 de candidați.

Ultima probă de Bacalaureat din sesiunea suplimentară, va avea loc în data de 26 iulie. În această zi, 3 candidați vor susține proba de examen la limba maternă.

În perioada 20 – 26 iulie, vor fi verificate testele, iar rezultatele vor fi afișate în Centrele de Bacalaureat la 28 iulie. Candidații la examenul de bacalaureat vor avea la dispoziție 48 de ore pentru depunerea contestațiilor – în zilele de 28-29 iulie.

„Menționăm că atât probele de examen, cât și procesul de evaluare a lucrărilor, sunt organizate în conformitate cu Regulamentele aprobate în acest sens și cu respectarea măsurilor de prevenire a riscului de îmbolnăvire cu virusul COVID-19”, subliniază MECC.

Rezultatele finale, după examinarea contestațiilor, vor fi anunțate pe data de 2 august.

#2021 #BAC #sesiunea suplimentara

ChatGPT poate rezolva un exercițiu în câteva secunde, însă în fața profesorului elevul trebuie să demonstreze că înțelege ceea ce a scris. Pentru cadrele didactice, o simplă explicație a pașilor de rezolvare poate fi una dintre cele mai eficiente metode de a vedea dacă tema a fost făcută de elev sau doar preluată de la inteligența artificială.

Profesoara de matematică Valentina Samson consideră că utilizarea AI pentru teme nu este, în sine, un lucru negativ. Totul depinde însă de modul în care elevul folosește aceste instrumente. Dacă răspunsul este copiat fără ca elevul să încerce să înțeleagă exercițiul, procesul de învățare este practic înlocuit.

„Problema nu este că elevul folosește ChatGPT, ci cum îl folosește. Dacă îi dă exercițiul și copiază răspunsul, evident că nu învață. Dar dacă încearcă singur, iar apoi folosește AI-ul pentru a verifica dacă a rezolvat corect, pentru a înțelege o greșeală sau pentru a vedea o altă metodă, eu chiar recomand acest lucru”, explică profesoara.

Pentru a verifica dacă elevii și-au făcut singuri temele, cadrul didactic le cere periodic să explice cum au ajuns la anumite rezultate. La fiecare lecție, aproximativ zece minute sunt rezervate verificării temei, spune Valentina Samson.

Inteligența artificială poate fi de folos și atunci când o explicație oferită la clasă nu este suficient de clară pentru un elev. Un instrument AI poate prezenta aceeași problemă într-un alt mod, poate explica o etapă sau poate identifica o eroare. Totuși, explicația primită nu înlocuiește exercițiul individual.

Aceeași preocupare este exprimată și de profesoara de biologie Ana Gîțu. Ea spune că elevii trebuie încurajați să-și folosească propria gândire și să nu lase inteligența artificială să parcurgă în locul lor întregul proces de învățare.

„Eu mereu îi încurajez pe copii să-și folosească gândirea și să-și antreneze conexiunile nervoase, pentru ca creierul nostru să funcționeze cât mai bine, trebuie să-l antrenăm prin procesul de învățare și memorare. Dacă nu îl antrenăm, nu mai dezvoltăm aceste conexiuni. De aceea, copilul trebuie să gândească, să deducă singur și să aibă situații în care să ofere singur răspunsul”, afirmă profesoara.

În opinia sa, una dintre principalele probleme apare atunci când elevii primesc răspunsul de-a gata.

”Folosind AI-ul, copilul nu pune gândirea și logica în mișcare. El primește răspunsul de-a gata și conexiunile nervoase nu sunt antrenate. În plus, răspunsurile generate de AI sunt uneori superficiale, incomplete și generalizate. Dacă elevul este pus să analizeze singur, atunci se vede diferența”, mai spune Ana Gîțu.

Utilizarea tot mai frecventă a AI în rândul elevilor a determinat și Ministerul Educației și Cercetării să introducă măsuri pentru folosirea responsabilă a acestor tehnologii. În 2026, MEC, împreună cu UNICEF, a lansat un curs despre inteligența artificială destinat elevilor de gimnaziu și liceu. Programul cuprinde 26 de lecții despre utilizarea responsabilă a AI, verificarea informațiilor și protejarea datelor.

În paralel, pentru cadrele didactice au fost organizate instruiri la care au participat aproximativ 900 de profesori, directori și reprezentanți ai autorităților educaționale.

Potrivit unui sondaj menționat de Ministerul Educației și Cercetării, 88% dintre copiii participanți folosesc inteligența artificială, iar fiecare al doilea elev o utilizează pentru realizarea temelor.