Pentru că mandatul preşedintelui României, Klaus Iohannis, expiră la data de 21 decembrie 2024, marea întrebarea pe care o au acum românii, după decizia de ultimă oră a Curţii Constituţionale, este cine va conduce ţara? Decizia în unanimitate a Curţii Constituţionale (CCR) de a anula primul tur al alegerilor prezidenţiale presupune, în acelaşi timp, reluarea întregului proces electoral, începând cu strângerea de semnături, ceea ce înseamnă că mai devreme de 90 de zile nu pot fi organizat un alt tur de scrutin.
În condiţiile în care mandatul preşedintelui Klaus Iohannis şi al Parlamentului expiră la data de 21 decembrie, presa română a explicat ce prevede Constituţia în legătură cu prelungirea mandatelor.
„Constituția prevede că mandatele președintelui și ale Parlamentului pot fi prelungite doar în situații excepționale. art. 83 alin 3: Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. art. 63 alin 1: Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora. art. 93: (1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. (2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora”.
De asemenea, la art,. 83, alin. 2, Constituția prevede că „preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de preşedintele nou ales”, astfel că deja o parte dintre membri PNL consideră că asta înseamnă că președintele Iohannis va exercita mandatul până după organizarea alegerilor prezidențiale.
La alegerile parlamentare desfăşurate pe 1 decembrie, românii au votat deja un nou Parlament, iar procedurile de validare a rezultatelor acestor alegeri sunt în curs.
Potrivit Constituției (art. 63 alin 3), „Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri”.
Aşadar, preşedintele Klaus Iohannis este cel care are obligația constituțională să convoace noul Parlament, care trebuie să se constituie până la 21 decembrie. Imediat pot fi aleși președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților.
În ceea ce priveşte Guvernul nu există decât două variante: fie Cabinetul Ciolacu asigură buna funcţionare a Guvernului până după noile alegeri prezidențiale și instalarea noului președinte ales, care să desemneze noul premier, fie președintele interimar desemnează premier care să formeze Guvern pe baza unei majorități din Parlament.
Potrivit Constituției României, dacă funcția de președinte al țării devine vacantă, în fruntea ţării poate fi desemnat, în ordine, fie președintele Senatului, fie președintele Camerei Deputaților.
„Art. 97 alin 1: Vacantarea funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. art. 88 alin 1: Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor”.
La art. 97, alin. 2, Constituția prevede că „în termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte”.
În situația în care președintele Senatului sau al Camerei Deputaților asigură interimatul funcției de președinte al țării, acesta are unele limitări constituționale: „atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale”.
Astfel, se zvonește că, în cazul în care mandatul lui Klaus Iohannis nu va fi prelungit, atunci țara va fi condusă de interimarul Nicolae Ciucă.
