Veaceslav Platon a fost achitat pe un episod concret. Dacă vor fi constatate alte încălcări, noi vom instrumenta și vom trage la răspundere. Din scrisoarea publicată de Inga Grigoriu nu este clar că el a furat. Declarațiile au fost făcute de procurorul general, Alexandr Stoianoglo, în cadrul emisiunii „Puterea A Patra” de la postul de televiziune N4, ediția de marți, 20 iulie curent, privind subiectul laundromatului.

„În scrisoarea publicată de doamna Inga Grigoriu scrie doar că o companie a participat la niște tranzacții și nici data nu este indicată. Presupun că totul s-a întâmplat în 2010, însă acțiunile finale privind frauda bancară au avut loc în noiembrie 2014, când BNM a eliberat peste 10 miliarde pentru paguba în urma administrării neeficiente a trei bănci din țară. … Eu, în general, nu înțeleg cu ce s-a ocupat până acum doamna Grigoriu. Pot să vă dau niște sugestii. Sunt sigur că comisia asta a fost creată la inițiativa deputaților ȘOR și oameni din anturajul lui Vlad Plahotniuc. Doamna a fost numită acolo șefă și folosită pentru discreditarea mea în calitate de procuror general”, a declarat Alexandr Stoianoglo.

Procurorul general și-a exemplificat acuzațiile prin faptul că în raportul prezentat de Inga Grigoriu de 4 gile, mai multe de 2 se referă la persoana sa. „Necătând la faptul că eu nu am nicio legătură. Eu, în general, am auzit despre laundromat, când am devenit procuror general”.

„Declarația nu a apărut întâmplător. În spate stă domnul Morari (n.r. Viorel Morari, fostul șef al Procuraturii Anticorupție). El a făcut raportul respectiv. În plus, consiliera ei este și Oxana Țurcan pe care am concediat-o pentru încălcări financiare în activitatea sa. Dânsa a fost angajată la Parlament. Iată așa oameni vorbesc despre imaginea procurorului general”, a conchis acesta.

Amintim că, la începutul acestei luni, s-a anunțat că raportul final al Comisiei de anchetă privind Laundromatul este gata în proporție de 100%, însă proiectul nu poate fi deocamdată înregistrat în Parlament pentru a fi examinat, întrucât patru membri ai comisiei nu și-au pus semnăturile. Era vorba de deputați PSRM, Pro Moldova, dar și de Denis Ulanov de la Partidul „ȘOR”.

Potrivit concluziilor la care a ajuns Comisia „Laundromat”, „arhitectul” spălării banilor rusești prin băncile din țara noastră a fost nimeni altul decât Veaceslav Platon. Cel din urmă a negat acuzațiile și s-a cerut a fi audiat în cadrul Comisie, însă nu a fost dată curs invitației cererii date.

Comisia pentru elucidarea tuturor circumstanțelor care au dus la spălarea banilor în proporții deosebit de mari prin intermediul judecătoriilor și al instituțiilor financiar-bancare din Republica Moldova a fost creată în data de 30 noiembrie, printr-o hotărâre a Parlamentului. Termenul de activitate a acesteia a expirat pe 28 martie, însă ulterior, termenul ei de activitate a fost extins cu 45 de zile.

Din cadrul „Comisiei Laundromat” au făcut parte deputați din toate fracțiunile parlamentare. Aceasta a avut drept scop identificarea celor vinovați, tragerea lor la răspundere în conformitate cu legislația Republicii Moldova, cât și purificarea instituțiilor de stat de persoanele care au fost implicate direct sau indirect în schema respectivă.

DOC O nouă dovadă că Platon e implicat în spălătoria rusească și frauda bancară, publicată de Inga Grigoriu

#laundromat #Veaceslav Platon

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.