Untul costă din ce în ce mai mult în Europa, iar prețul acestuia a crescut cu un sfert numai în luna septembrie, informează euronews.ro. Unele țări au ajuns să apeleze la rezerva strategică pentru ca oamenii să poată cumpăra unt.

Polonia, de exemplu, scoate o mie de tone de unt din depozite ca răspuns la creșterea prețurilor.

La Varșovia, untul a devenit recent subiectul unei dispute politice, iar un sondaj arată că peste jumătate dintre polonezi dau vina pe guvern pentru această situație.

Una dintre micile plăceri ale vieții, untul întins pe pâine caldă, a devenit mai scumpă pentru mulți oameni din Europa.

Este o lovitură pentru consumatori în acest sezon de sărbători, după o perioadă de inflație declanșată de pandemie și înrăutățită de războiul din Ucraina.

„Prețul untului a crescut mereu din septembrie, am văzut o creștere de cel puțin 25% din septembrie. Astăzi, prețul pentru aceasta este de aproximativ 10 euro pe kilogram. Plăteam undeva în jur de 8 euro în septembrie”, a declarat Arnaud Delmontel, proprietar de patiserie.

Creșterea masivă a prețului untului rezultă în mare parte dintr-o lipsă globală de lapte cauzată de scăderea producției, inclusiv în SUA și Noua Zeelandă, cel mai mare exportator de unt din lume.

În cele 27 de state ale Uniunii Europene, prețul untului a crescut cu 19% în medie din octombrie 2023 până în octombrie 2024. Au fost majorări de 49% în Slovacia și 40% în Germania și Republica Cehă.

Patiseriile au început să folosească margarină în loc de unt, din cauza scumpirilor

Așa s-a ajuns în situația în care patiserii se temeau că produsele vor deveni prea scumpe și au început să folosească margarină în loc de unt. Patiserii care se respectă refuză acest compromis.

Țările din sudul Europei, care se bazează mult mai mult pe uleiul de măsline, sunt mai puțin afectate de inflația untului, sau pur și simplu nu o consideră o problemă importantă, deoarece consumă mult mai puțin.

Dar în statele din nord problema este una reală. Așa s-a ajuns în situația în care premierul Poloniei anunță scoaterea din rezerva națională a o mie de tone de unt, care va fi vândut la licitație în zilele următoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza #Europa #scumpiri #unt

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.