Pasajul pietonal subteran din strada Ion Creangă 74, de lângă Piața „Flacăra”, dar și inscripția „Te iubesc, Chișinău” au fost vandalizate. Despre acest lucru a anunțat edilul Capitalei Ion Ceban într-o postare pe o rețea de socializare.

„În seara zilei de sâmbătă, a fost vandalizat senzorul de lumină din pasajul pietonal subteran din str. Ion Creangă 74, de lângă Piața „Flacăra”. La fel ca toate obiectivele municipale reabilitate în ultima perioadă, pasajul pietonal subteran este dotat cu camere video”.

Ulterior, Ceban a declarat că persoanele au fost identificate de oamenii legii cu ajutorul camerelor de supraveghere din zonă.

„Eu mă bucur că poliția i-a găsit foarte repede. Am văzut că probabil erau sub influența alcoolului sau drogurilor”.

Totodată, primarul Capitalei a declarat că și inscripția „Te iubesc, Chișinău” a fost vandalizată.

„Inscripția „Te iubesc, Chișinău” a fost vandalizată. Ați văzut ce s-a întâmplat. Eu nu mai am cuvinte cenzurate în acest sens pentru că noi toți trăim în acest oraș și am văzut comportamentul flăcăilor”.

Contactat de Realitatea.md, ofițerul de presă al Poliției Capitalei, Natalia Stati a declarat că în ceea ce ține de vandalizarea inscriptiei „Te iubesc, Chișinău” din centrul orașului, poliția nu a fost informată, dar polițiștii IP Buiucani s-au autosesizat pe caz.

„Urmează să fie făcut demers pentru a fi ridicate imaginile de pe camerele de supraveghere, iar pe caz va fi inițiată procedură contravențională. Angajatii poliției întreprind toate măsurile pentru a identifica persoanele care au admis astfel de încălcări”.

#caz de vandalizare #persoane vinovate #politia #primaru #sesizare

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china