Armata lui Vladimir Putin a ales în mod deliberat ziua de Crăciun pentru un mare atac aerian, cu peste 70 de rachete și peste 100 de drone, care au fost lansate asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Declarația a fost făcută de președintele ucrainean, Vladimir Zelenski. Reacția liderului de la Kiev a venit după ce Rusia a atacat cu rachete de croazieră și balistice sistemul energetic ucrainean și orașe din regiunea sa de est. În această zi de Crăciun a fost desfășurat și un „atac masiv” rusesc, cu rachete balistice asupra Harkovului.

Al treilea Crăciun pe vreme de război: Zelenski a felicitat ucrainenii şi le-a urat să fie pace

„Fiecare atac masiv al Rusiei necesită timp de pregătire. Nu este niciodată o decizie spontană. Este o alegere deliberată – nu numai a țintelor, ci și a momentului și a datei. Astăzi, Putin a ales în mod deliberat Crăciunul pentru un atac. Ce ar putea fi mai inuman? Peste 70 de rachete, inclusiv balistice, și mai mult de o sută de drone de atac. Țintele sunt infrastructura noastră energetică. Ei continuă să lupte pentru o pană de curent în Ucraina”.

Potrivit rapoartelor preliminare, apărătorii ucraineni au reușit să doboare mai mult de 50 de rachete și un număr semnificativ de drone.

„Din păcate, au existat lovituri reușite. Deocamdată, există pene de curent în mai multe regiuni. Inginerii energeticieni lucrează pentru a restabili alimentarea cu electricitate cât mai curând posibil. Le mulțumesc tuturor celor care lucrează pentru țară, care sunt în misiune de luptă, care ne protejează cerul. Vom restabili maximul. Răul rusesc nu va distruge Ucraina și nu va strica Crăciunul”.

Amintim că ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a insistat că una dintre rachetele lansate de ruși azi-noapte a trecut prin spațiul aerian românesc, afirmația venind după ce Ministerul Apărării din România a spus că sistemul său de supraveghere aeriană nu a detectat așa ceva. Autoritățile din Republica Moldova au transmis, la rândul lor, că o rachetă ar fi traversat spațiul aerian și apoi a traversat frontiera cu România, precizând că nici sistemul de supraveghere al armatei moldovene nu a detectat vreo rachetă sau dronă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Craciun #Vladimir Putin #Vladimir Zelenski

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.