Norvegia intenționează să reintroducă obligația de a construi adăposturi anti-bombă în clădirile noi, o practică abandonată în 1998, relatează Politico. Decizia vine în contextul în care pe 24 februarie se împlinesc trei ani de când Rusia a invadat Ucraina.

„Există mai multă incertitudine în jurul nostru. Trebuie să avem grijă de populația civilă, în cazul unui „cel mai rău scenariu” cu război sau atac armat”, a declarat ministrul norvegian al justiției și securității publice, Emilie Enger Mehl, pentru radiodifuzorul public NRK.

„În acest caz, adăposturile sunt una dintre măsurile de protecție de care avem nevoie”, a adăugat ea.

Până în 1998, orice complex mare de apartamente din Norvegia era obligat să aibă un adăpost anti-bombă, dar de atunci nu au mai fost construite noi adăposturi de acest gen. Mehl a declarat că cerința se va aplica complexelor mai mari de 1.000 de metri pătrați.

Guvernul propune două tipuri de adăposturi: unele noi, care să protejeze împotriva armelor chimice și radioactive, și altele care să protejeze împotriva armelor convenționale, care ar putea fi refolosite din stațiile de metrou sau din parcări.

Măsura face parte dintr-un raport total de pregătire care conține peste o sută de recomandări menite să consolideze și să pregătească Norvegia – pentru un eventual război, dar și în cazul unor condiții meteorologice extreme sau al unor evenimente precum o pandemie.

„Disponibilitatea Rusiei de a utiliza forța militară pentru a atinge obiective politice arată că Norvegia va trebui probabil să se confrunte cu un vecin imprevizibil și cu aversiune la risc pentru o lungă perioadă de timp”, se arată în raport.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Printre alte măsuri preconizate, guvernul norvegian vrea să mărească de la 8.000 la 12.000 numărul de persoane mobilizabile în cadrul Apărării Civile şi să crească autonomia alimentară pentru a atinge o rată de autosuficienţă de 50% până cel târziu în 2030.

#adaposturi #Norvegia #scenariu

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.