Cu ocazia sărbătorii creștine a Bobotezei, Poliția de Frontieră anunță că scăldatul în râurile Prut și Nistru este interzis, cu excepția zonelor de recreere corespunzătoare bazinelor acvatice destinate odihnei și scăldatului.

Scopul acestei măsuri este de a asigura securitatea frontierei de stat, luând în considerație că râurile se află în zona de frontieră și sunt supuse unui regim special de protecție. Pentru a preveni incidentele periculoase și protejarea vieții persoanelor participante, în contextul temperaturilor scăzute și riscurilor generate de curenții de apă.

În acest sens, Poliția de Frontieră vine cu recomandări către cetățeni:

Alegeți locații sigure și aprobate pentru scăldatul tradițional de Bobotează, care îndeplinesc toate cerințele legale și măsurile de siguranță;
Respectați indicațiile autorităților și reglementările impuse pentru zonele de frontieră;
Informați-vă corespunzător despre alternativele disponibile pentru a celebra această tradiție într-un mod sigur.

„Poliția de Frontieră își reafirmă angajamentul de a proteja securitatea națională și viața cetățenilor. Îndemnăm toți participanții să respecte regulile stabilite și să contribuie, alături de noi, la păstrarea ordinii și siguranței. Pentru detalii suplimentare, vă sugerăm să ne contactați la Linia Verde +373 22 259 717 sau să accesați site-ul nostru oficial www.border.gov.md”, se arată în comunicatul emis de instituție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 19 ianuarie, creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc Bobotezul Domnului. În această zi se sfințește Aghiasma Mare și marchează ultima zi din ciclul sărbătorilor de iarnă. În ajun, preoții vizitează casele credincioșilor, pe care le binecuvântează prin stropire cu apă sfințită.

#Bobotează #interzicere #Nistru #Prut #scaldat

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a anunţat joi că încetează să mai examineze cazurile persoanelor care denunţă încălcări ale drepturilor lor în Rusia, instanţa de la Strasbourg explicând că „deja s-a pronunţat suficient” pe acest subiect, transmite agenția de știri AFP.

Un total de 879 de cereri individuale sunt, astfel, abandonate, transmite Agerpres.

Ele se referă, între altele, la „tratamentul unor personalităţi politice din opoziţie şi al unor militanţi democratici, legislaţie represivă, restricţii aduse libertăţii de exprimare, inclusiv online, condiţii de detenţie, imigraţie, libertatea de circulaţie şi de întrunire, precum şi protecţia datelor cu caracter personal”, precizează CEDO.

Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei, organismul din care provine CEDO, în 2022, în urma invadării Ucrainei, dar continuă să fie ţinută responsabilă pentru actele comise înainte de această dată.

Moscova nu recunoaşte nicio decizie a CEDO şi refuză să plătească amenzile stabilite de hotărârile de la Strasbourg.

Potrivit CEDO, decizia de abandonare a examinării cererilor este „definitivă”, dar „nu poate fi interpretată ca exonerând Rusia de responsabilitatea sa internaţională” în materie de drepturile omului.

Cazurile legate de războaiele purtate de Rusia în Ucraina şi Georgia continuă însă să fie examinate, precizează Curtea.

Judecătorii CEDO consideră că „resursele judiciare semnificative necesare (pentru examinarea cererilor individuale) nu pot fi considerate justificate”.

Totuşi, Curtea îşi lasă posibilitatea de a redeschide un dosar „dacă ea consideră că circumstanţele o justifică”.