Profesorii din Capitală nu și-au primit lefurile pentru decembrie, anunță administrația publică locală. Potrivit edilului Ion Ceban, banii nu au fost transferați de către Guvern.

Administrația Capitalei susține că așteaptă transferurile cu destinație specială de la Ministerul Finanțelor. Este vorba despre resurse financiare în valoare totală de peste 220 de milioane de lei, a precizat viceprimarul Olga Ursu.

„Este o problemă foarte gravă. Din câte înțeleg, nu doar profesorii nu și-au primit salariile la nivel național. Sunt și alte categorii. (…) Trebuie de dat un imbold celor de la Guvern, să își onoreze obligațiile. Este regretabil că miniștrii, deputații și ceilalți funcționari și-au ridicat salariile, suficient de mari, în comparație salariile pedagogilor. Iar cei care au grijă de educația copiilor noștri nu au făcut acest lucru, din cauza prostiilor celor de la guvernare”, a spus Ion Ceban la ședința serviciilor operative ale Primăriei Capitalei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Problema cu plata lefurilor pentru profesorii din Capitală se discută în spațiul public de câteva luni. Pe 15 noiembrie 2024, Ion Ceban, a acuzat Guvernul de sabotaj și a declarat că, deși salarizarea profesorilor este obligația autorităților publice centrale, municipalitatea ar fi primit cu 165 de milioane de lei mai puțin decât suma necesară pentru a plăti leafa cadrelor didactice.

În replică, ministrul Educației, Dan Perciun, l-a acuzat pe Ion Ceban că ar face declarații speculative, precizând că angajații din educație își vor primi lefurile, iar Guvernul va rectifica bugetul, pentru a aloca resurse financiare suplimentare tuturor autorităților publice locale. Reacția a venit de la șeful-adjunct al Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport din Chişinău, care a declarat că a rămas stupefiat de declarațiile ministrului Educației, Dan Perciun, care a spus că municipiul Chișinău va primi suma de 39 de milioane de lei, resurse suficiente pentru onorarea tuturor obligațiilor financiare până la sfârșitul anului curent. Rectificările bugetare au fost aprobate ulterior.

Marți, 19 noiembrie 2024, Ministrul Educației și Cercetării din Moldova, Dan Perciun, a dat asigurări că profesorii din Chișinău vor primi salariile la timp. În cadrul unei conferințe de presă, oficialul a precizat că a avut o întrevedere cu reprezentanții Primăriei Chișinău, la Ministerul Justiției, unde s-a pus în discuție realocarea unor resurse financiare pentru salarizarea cadrelor didactice.

Totodată, pentru decembrie 2024 au existat mai multe restanțe salariale, din cauza sistemului Trezorerie, implementat de Ministerul Finanțelor.

Redacția Realitatea a solicitat reacția Ministerului Educației, cu referire la problemă. Revenim cu alte informații la subiect.

#Chisinau #MEC #profesori #restante #salarii

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.