Belaruşii au început duminică, 26 ianuarie 2026, să voteze la alegerile prezidenţiale destinate să îl realeagă pentru al şaptelea mandat consecutiv pe preşedintele Aleksandr Lukaşenko, aflat la putere din 1994, în absenţa tolerării unei opoziţii. Urnele s-au deschis la ora locală 08:00 (07:00 – ora Republicii Moldova) într-un scrutin care se anunţă fără suspans, a notat un jurnalist AFP din Minsk.

Criticii preşedintelui Lukaşenko, în vârstă de 70 de ani, şi ONG-urile pentru drepturile omului au descris aceste alegeri ca fiind trucate, potrivit sursei citate.

În timpul celui de-al şaselea mandat, preşedintele Lukaşenko a înăbuşit complet orice disidenţă după demonstraţiile fără precedent care l-au vizat în 2020, apropiindu-se din ce în ce mai mult de Moscova, până în punctul în care a permis prezenţa armatei ruse pe teritoriul Belarusului pentru a invada Ucraina în 2022.

Şefa diplomaţiei europene Kaja Kalla a declarat, sâmbătă, că preşedintele Lukaşenko nu are nicio legitimitate, iar ceea ce se întâmplă este un afront la adresa democraţiei. O serie de europarlamentari au cerut, de asemenea, ca rezultatele să nu fie recunoscute, mai ales că alegerile anterioare (2020), au fost urmate de reprimarea dură a unei mişcări de protest fără precedent.

Într-un interviu acordat AFP la începutul lunii ianuarie, Svetlana Tihanovskaia, lider al opoziţiei în exil şi candidată împotriva lui Lukaşenko în 2020, a denunţat alegeri „false”, organizate într-un climat de teroare.

Potrivit ONU, peste 300.000 de belaruşi, dintr-o populaţie de nouă milioane, au fugit din ţară din motive politice, în principal în Polonia.

Organizaţiile pentru drepturile omului estimează că în Belarus continuă să fie peste 1.200 de prizonieri politici deţinuţi în condiţii dificile, adesea lipsiţi de acces la avocaţi sau de contactul cu cei dragi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alegeri prezidentiale #Alexandr Lukașenko

Agenția Proprietății Publice (APP) pregătește schimbări în procesul de privatizare a bunurilor statului, după ce mai multe licitații, inclusiv cele pentru Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, nu au atras cumpărători. Directorul instituției, Ion Dodon, recunoaște că termenele prea scurte pentru achitarea bunurilor și dificultățile legate de obținerea autorizațiilor pot descuraja investitorii.

Potrivit șefului APP, una dintre soluțiile analizate este extinderea termenului în care câștigătorii licitațiilor trebuie să achite contravaloarea bunurilor privatizate. În prezent, legislația prevede un termen de până la trei zile, perioadă considerată insuficientă pentru investitorii care intenționează să contracteze credite bancare.

„Legislația prevede un termen de până la trei zile ca agentul economic să găsească resurse financiare și să le transfere pe contul Agenției Proprietății Publice, dar băncile comerciale examinează cererile de creditare pe un termen mai lung”, a explicat Dodon.

Directorul APP consideră că o pregătire mai bună a privatizărilor ar permite accesul unui număr mai mare de potențiali investitori, inclusiv al celor care au nevoie de finanțare bancară pentru realizarea achizițiilor.

Un alt obstacol a fost semnalat în cazul Hotelului „Zarea”. Potrivit întrebării adresate directorului APP, potențialii cumpărători susțin că, înainte de a investi într-o asemenea proprietate, ar avea nevoie de mai multe documente, inclusiv autorizații de la Primăria Chișinău și avize de la autoritățile responsabile de protejarea monumentelor istorice.

În lipsa acestor documente, investitorii riscă să cumpere un imobil fără să știe cu certitudine ce lucrări de reconstrucție sau dezvoltare vor putea realiza ulterior. Obținerea autorizațiilor după achiziție poate presupune proceduri administrative de durată.

Ion Dodon a fost de acord că statul trebuie să simplifice procesul și să ofere investitorilor mai multă predictibilitate.

„Sunt de acord că noi ar trebui să fim mai prietenoși cu investitorii în ceea ce privește obținerea documentelor permisive. Tot ce este posibil să obținem acum o să facem noi, ca stat”, a declarat directorul APP.

Declarația sugerează că instituția ar putea încerca să pregătească din timp o parte dintre actele necesare, înainte ca proprietățile să fie scoase din nou la vânzare, pentru a reduce incertitudinile viitorilor cumpărători. Deocamdată, nu a fost anunțată lista exactă a documentelor pe care APP le-ar putea obține în prealabil.

Hotelul „Zarea”, situat pe strada Anton Pann 4 din centrul Chișinăului, a fost scos la privatizare la un preț inițial de 106 milioane de lei. Licitația programată pentru 20 octombrie a fost anulată, deoarece niciun investitor nu a depus cerere de participare, deși termenul de înscriere fusese prelungit cu două luni.