Proiectul lansării unei rute de troleibuz de la Bălți spre satul Corlăteni a depășit faza de inițiativă, transmite nordnews.md.

„Acum proiectul este la etapa de analizare, în special convergența tarifelor, deoarece aici nu este vorba de un tarif interurban. Aici trebuie să fie două tarife. Este nevoie să vedem cât de oportun din punct de vedere financiar va fi, în același rând și pentru pasageri”, a declarat Alexandr Petkov, primarul orașului Bălți.

De când au aflat că s-ar putea să circule la oraș cu troleibuzul direct de la ei din sat, locuitorii din Corlăteni așteaptă cu nerăbdare marele eveniment.

„Perfect va fi, așa cred eu. Le va fi convenabil pentru că majoritatea tinerilor lucrează în oraș. La fel, mulți copii învață în oraș, și lor le va fi comod”, zic locuitorii din Corlăteni.

Primarul de Corlăteni își dorește la fel de mult ca și consătenii săi să vadă troleibuzele de la Bălți circulând până în localitatea lor. Dar vrea să se asigure că acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic.

„Problema cea mai mare este, după părerea mea, testarea mijlocului de transport, deoarece este electric și localitatea Corlăteni este amplasată în pantă și pot apărea careva impedimente în mișcare”, a explicat Veaceslav Bold, primarul satului Corlăteni.

Consilierul municipal, Iurie Beșliu spune că până și Parlamentul Republicii Moldova a pus umărul la extinderea traseelor troleibuzelor bălțene spre suburbii.

„Domnul deputat, Boris Marcoci, a inițiat un proiect de lege prin care aceste 25 de troleibuze care au urmat să vină în municipiul Bălți au fost scutite de TVA. Municipiul Bălți a făcut o economie la achitarea taxei pe valoare adăugată în sumă de 25 de milioane de lei. Această scutire a fost făcută de Parlament cu condiția că două dintre aceste troleibuze să fie direcționate pe ruta Bălți – Corlăteni, și alte două pe ruta Bălți – Răuțel”, a spus Iurie Beșliu, consilier municipal.

De câteva luni, spre satele Elizaveta și Bălții Noi circulă deja troleibuze de la Bălți. Oamenii din Corlăteni și Răuțel își doresc foarte mult ca localitățile lor să fie următoarele pe harta itinerarelor transportului public bălțean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Balti #Corlăteni #ruta #troleibuz

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.