Procuratura Anticorupție refuză, deocamdată, să dezvăluie dacă membrii partidului de guvernământ, miniștri, deputați și alți funcționari, figurează în dosare penale anchetate de procurori. „Dacă ajungem la faza când ceva o să fie trimis în judecată, atunci o să anunțăm public”, a adăugat Veronica Dragalin, menționând că instituția pe care o conduce aplică legea în mod egal în raport cu toți cetățenii acestei țări.

„Procuratura Anticorupție nu anunță întreaga lume când noi pornim dosare penale, deci sursele care pretind că au tare multe informații de aici din instituția noastră, pe Telegram, TikTok, sau nu știu unde, nu cunosc absolut tot ce avem în lucru sau nu. Nu o să comentez acest lucru, o să aflați dacă ajungem la faza când ceva o să fie trimis în judecată sau când sunt efectuate percheziții și noi nu mai putem cumva ascunde că este sau nu un dosar, atunci noi anunțăm public. Dar până atunci, vă asigur că cetățenii din Republica Moldova nu cunosc absolut tot ce a pornit sau nu Procuratura Anticorupție”, a cochis șefa PA.

„Procuratura Anticorupție aplică legea în mod egal în privința tuturor persoanelor care încalcă legea, asta include partide din opoziție, partide care sunt la guvernare, partide care nici nu sunt în Parlament, dar vorbesc la televizor în fiecare seară. Noi aplicăm legea în mod egal, când cineva o încalcă, va fi tras la răspundere penală, indiferent de ce consecințe politice vor urma. Sper că dacă repet asta de suficiente ori, o să mă credeți, eu înțeleg că până la urmă vom fi judecați pentru rezultate și nu doar vorbe”, a mai adăugat ulterior Dragalin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În spațiul public s-a vehiculat că fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, ar fi vizat într-un dosar al Procuraturii legat de dosarul „Leova-Bumbăta”, lucru care însă nu a fost confirmat oficial. Potrivit bani.md, statut de bănuit în acest dosar are și Sergiu Bejan, șeful Administrației de Stat a Drumurilor. Bejan respinge acuzațiile și spune că la mijloc, de fapt, ar sta interese ascunse a unor persoane, dar a refuzat să ofere alte detalii.

Pauză în dosarul „Leova-Bumbăta”. O expertiză de la CNEJ va fi gata abia în anul 2028. VIDEO

#dsare penale #PAS #Veronica Dragalin

Salariile persoanelor care ocupă cele mai înalte funcții în stat ar urma să crească odată cu aplicarea noii legi a salarizării. Potrivit ministrei Finanțelor, salariul brut al președintei ar urma să ajungă de la circa 22.000 la 55.000 de lei, iar de majorări vor beneficia și prim-ministrul, președintele Parlamentului și deputații. Totodată, creșteri sunt prevăzute și pentru angajații cu cele mai mici salarii din sectorul public, printre care asistenți sociali, soldați, polițiști și alți funcționari, a declarat ministra la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8.

Ministra Finanțelor a explicat că salariul președintei este în prezent de aproximativ 22.000 de lei brut, iar proiectul noii legi propune o majorare până la 55.000 de lei.

„Această clasificare s-a ținut cont, când s-a făcut, de responsabilitatea, implicarea, poziția în ierarhia funcțiilor de stat. Chiar dacă sună pompos, uite, este o creștere în procente. Trebuie să recunoaștem că președinta țării nu a avut parte de nicio creștere salarială din 2020 încoace, nu a avut dreptul la premii sau la alte ajutoare și, respectiv, la diferență de ani, pe lângă poziția și responsabilitatea pe care o are, această propunere este justificată”, a declarat ministra.

Majorări sunt prevăzute și pentru prim-ministru și președintele Parlamentului. Potrivit ministrei, în prezent, aceștia au salarii brute de sub 21.000 de lei.

„Da, de asemenea vor beneficia, deoarece și dumnealor astăzi au salarii foarte mici, de circa sub 21.000 de lei brut calculat. Toate funcțiile în stat au fost revăzute de grupul de lucru care a lucrat la această lege”, a precizat ministra.

Ministra a precizat că la elaborarea legii au participat peste 40 de funcționari din toate ministerele, care au contribuit la stabilirea ierarhiei funcțiilor în stat și a claselor de salarizare de la care ar urma să pornească fiecare funcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Și deputații ar urma să beneficieze de majorări ale părții salariale. În prezent, aceștia primesc circa 21.000 de lei, la care se adaugă unele prime și compensații:

„Legea sau conceptul de reformă a salarizării prevede că partea salarială va crește, dar, în schimb, urmează a fi revizuite acele compensații pe care astăzi le primesc. Și atunci când o să vorbim de salariu, da, salariul crește, dar trebuie să ținem cont că Parlamentul își propune să revadă unele alocații pe care le oferă deputaților. Acest lucru nu intră în legea salarizării, dar va fi făcut în paralel”.

În același timp, reforma vizează peste 170.000 de angajați din sectorul public. Potrivit ministrei, circa 50.000 dintre aceștia primesc în prezent salariul minim pe economie, de 6.300 de lei.

„Acești oameni lucrează în grădinițe, în autoritățile publice locale, în sănătate, în poliție, în cultură și tineret. Avem foarte mulți funcționari publici cu salarii foarte mici. Vorbim de circa 50.000 de oameni care au un salariu minim pe economie de 6.300 de lei. Și o mare parte din ceilalți funcționari au un salariu sub 15.000 de lei calculat”, a spus ministra.

În cazul unor categorii de angajați, majorările ar urma să depășească 20%. Pentru un soldat, creșterea ar fi de aproximativ 2.400 de lei, iar pentru un polițist – de circa 2.600 de lei.

Costul total al reformei salarizării este estimat la peste 4,6 miliarde de lei. Aproape 32% din această sumă ar urma să fie direcționată către sectorul educației, iar 26% – către personalul tehnic de deservire.

#Maia Sandu #Ministra Finanțelor #salariu