Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI participă la cea de-a șaptea ședință a Comitetului Director în cadrul Proiectului Transfrontalier SMURD-2, aceasta fiind derulată în baza Programului Operaţional Comun România – Republica Moldova 2014-2020, al Uniunii Europene. Participanții la întruniri discută progresele, problemele și riscurile în implementarea proiectului, dar și examinează planul de intervenție comun și procedurile asociate.

Proiectul transfrontalier SMURD-2 este finanțat de Uniunea Europeană cu un buget de peste 10 milioane de euro și prevede reconstrucția a două puncte de operare SMURD la Ungheni şi Cantemir, construcţia a patru heliporturi pentru elicoptere SMURD în preajma a patru spitale din municipiile Chişinău, Bălţi şi Cahul, achiziționarea a 14 autospeciale specifice misiunilor SMURD, dar si construcția a doua Unități de Primiri Urgențe la Chișinău și Bălți.

Potrivit reprezentanților IGSU, cea de-a șaptea ședință a Comitetului Director se desfășoară la Chișinău. În cadrul activităților participă șeful IGSU, general – maior al serviciului de salvare Mihail Harabagiu și reprezentanții tuturor instituțiilor implicate în realizarea proiectului printre care Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă al MAI România, Inspectoratul General de Aviaţie al MAI România, Ministerul Sănătăţii din România, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Iaşi, România, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova, Institutul de Medicină Urgentă din R. Moldova.

Perioada de implementare a activităţilor nominalizate este finalul anului 2022.

#IGSU #Proiect transfrontalier #SMURD-2

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china