Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică severă, agravată de situația din regiunea separatistă Transnistria. Situația a fost provocată în principal de oprirea de către Moscova a livrărilor de gaze, începând cu 1 ianuarie 2025, după ce Ucraina a refuzat să prelungească contractul de tranzit al gazului rusesc. Măsura radicală a dus la întreruperea furnizării de căldură și apă caldă pentru zeci de mii de locuitori din Transnistria în mijlocul iernii. Centrala termoelectrică de la Cuciurgan (n.r. – localitate situată pe teritoriul republicii separatiste), care producea energie electrică din gaz rusesc, a fost nevoită să treacă pe cărbune, având rezerve limitate.

„La fel cum embargoul pentru vinurile moldovenești din 2006 a stimulat dezvoltarea sectorului vinicol, șantajul energetic al Rusiei începând cu anul 2021 a impulsionat schimbări benefice majore, aș spune chiar revoluționare în sectorul energetic. Din 2022, pe malul drept al Nistrului nu mai consumăm gaze rusești. Cu sprijinul UE, al Statelor Unite, al României și al altor parteneri, am reușit să diversificăm sursele de achiziții, inclusiv prin compania de stat Energocom, am fost primii care am testat întregul coridor vertical de transport a gazelor din Grecia, Bulgaria, România, Moldova până la depozitele de gaze din vestul Ucrainei. Acum, putem fi contributori la securitatea furnizării de gaze în Europa centrală, și nu doar un consumator de securitate”, a declarat secretarul de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, într-un interviu pentru Libertatea.ro.

„Am implementat Pachetul energetic III, separând activitățile de furnizare de cele de transport a gazelor și energiei electrice. Lucrăm la întărirea interconexiunilor de electricitate cu România, nu doar pentru a întări propria securitate, ci pentru a servi ca un pod în transportul de energie din Ucraina spre România. Pe energia regenerabilă, prin politicile pe care le-am promovat, am reușit în 3 ani un salt impresionant al capacităților de producție, care astăzi sunt de trei ori mai mari față de anul 2022 și de opt ori față de anul 2020. Vă dau și cifre concrete. La finele anului 2024, capacitățile instalate ale centralelor electrice regenerabile, incluzând energie solară, eoliană, hidro și biogaz, au atins cifra de aproape 580 MW, iar cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică anul trecut a constituit peste 16%”, a continuat oficialul.

„Ținta este de a crește cota energiei regenerabile până la 30% din consumul energiei electrice. Guvernul are drept scop să mai adauge 165 MW capacitate regenerabilă (60 MW eoliene și 105 MW capacități fotovoltaice). În acest scop, au fost lansate în data de 31 octombrie 2024 primele licitații pentru capacități mari, iar dezvoltatorii câștigători vor fi anunțați și desemnați prin hotărâre de guvern în luna iunie 2025. Licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro”, a conchis Constantin Borosan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Constantin Borosan #criza energetică #Rusia

Un student român de doar 20 de ani a obținut un grant european de 60.000 de euro pentru un proiect care își propune să facă transportul public din Bălți mai predictibil. Șerban Pîrvulescu, originar din Oradea, student la Informatică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fondatorul companiei de software Zexsoft, va dezvolta în municipiu o platformă bazată pe inteligență artificială.

În prima etapă, compania va crea o platformă care va colecta datele transmise de autobuzele și troleibuzele din Bălți echipate cu GPS. Datele vor fi analizate cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a estima mai precis momentul în care un mijloc de transport ajunge în stație.

„Vom crea o platformă de date, unde vom colecta date de la vehiculele care au deja GPS și vom folosi un instrument AI pentru a prezice când ajunge vehiculul în stație”, a explicat Șerban Pîrvulescu pentru BIHOREANUL.

Sistemul va avea și o componentă destinată autorităților locale din Bălți. Acestea vor putea simula diferite situații și analiza cum influențează transportul public schimbările din trafic sau variațiile de temperatură.

O altă componentă îi vizează direct pe călători. Informațiile generate de platformă vor fi integrate într-o aplicație de transport deja utilizată în Bălți și ar urma să fie afișate și pe panourile electronice din stații.

Proiectul va fi implementat până în decembrie 2026, iar sistemul va fi testat pe unul dintre traseele de transport public din oraș. Scopul este ca pasagerii să primească informații mai precise despre sosirea autobuzelor și troleibuzelor, iar transportul public să poată fi gestionat mai eficient.

Proiectul Urban Way, dezvoltat de Zexsoft în Bălți, este finanțat prin RAPTOR 2026, un program al EIT Urban Mobility. Acesta pune în legătură orașele europene care au probleme concrete în domeniul transportului cu startup-uri și întreprinderi mici și mijlocii care pot dezvolta și testa soluții tehnologice.

Zexsoft este singura companie din România selectată în cadrul ediției din 2026. În total, au fost alese 14 startup-uri și IMM-uri pentru proiecte în 14 orașe europene.

Pentru Șerban Pîrvulescu, proiectul din Bălți este și o ocazie de a testa tehnologia într-un alt sistem de transport. Compania sa lucrează deja la adaptarea Urban Way pentru Oradea și a colectat până acum aproximativ 10 milioane de puncte de date.

După finalizarea proiectului, autoritățile din Bălți vor putea decide dacă vor continua colaborarea cu Zexsoft și dacă soluția va fi extinsă în transportul public din municipiu.