Kremlinul a exclus din nou posibilitatea unor negocieri privind conflictul din Ucraina, relatează agenția rusă de știri TASS. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, a declarat că este prea devreme să se discute despre potențialii participanți la un astfel de proces diplomatic.

Peskov a subliniat că președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a interzis printr-un decret adoptat pe 4 octombrie 2022 orice negocieri cu Moscova.

„Deocamdată, nimeni nu a discutat în mod serios posibila combinație de participanți la negocieri”, a afirmat oficialul Kremlinului, transmite libertatea.ro.

Declarația sa vine în contextul în care Zelenski a menționat că se așteaptă la începutul negocierilor de pace, cu implicarea Moscovei, Bruxelles-ului, Washingtonului și Kievului.

„În acest moment, pornim de la premisa că președintele ucrainean nu are dreptul să participe la astfel de negocieri.Prin urmare, discutarea posibilei compoziții a participanților, menținând în vigoare acel decret (n.r: privind interzicerea negocierilor), este probabil să ne grăbim”, a mai adăugat Peskov.

Astfel, pozițiile celor două tabere rămân neschimbate: Rusia acuză Ucraina că a interzis negocierile, în timp ce Kievul își dorește implicarea unui număr mai mare de actori internaționali în procesul de pace.

De partea cealaltă, într-un interviu acordat Associated Press, președintele Zelenski a susținut că liderul de la Kremlin evită discuțiile directe cu conducerea ucraineană din teama de a admite o înfrângere.

„Nu poate accepta faptul că pierde într-adevăr în fața Ucrainei. Nu a reușit să ne învingă militar, ceea ce înseamnă că a pierdut. Dar nu poate recunoaște asta. De aceea și spune: „Vreau să vorbesc cu Trump, sunt dispus să vorbesc cu America”. Așa a procedat întotdeauna”, a declarat liderul de la Kiev.

În același timp, duminică, 2 februarie, emisarul special al președintului american Donald Trump, Keith Kellogg, a declarat că ambele părți implicate în războiul din Ucraina vor trebui să facă compromisuri pentru a ajunge la un consens.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mark Rutte are planuri „secrete” pentru negocierile de pace: „Putin nu va mai încerca vreodată să cucerească Ucraina”

#negocieri de pace #Rusia #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.