Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică severă, agravată de situația din regiunea separatistă Transnistria. Situația a fost provocată în principal de oprirea de către Moscova a livrărilor de gaze, începând cu 1 ianuarie 2025, după ce Ucraina a refuzat să prelungească contractul de tranzit al gazului rusesc. Măsura radicală a dus la întreruperea furnizării de căldură și apă caldă pentru zeci de mii de locuitori din Transnistria în mijlocul iernii. Centrala termoelectrică de la Cuciurgan (n.r. – localitate situată pe teritoriul republicii separatiste), care producea energie electrică din gaz rusesc, a fost nevoită să treacă pe cărbune, având rezerve limitate.
„La fel cum embargoul pentru vinurile moldovenești din 2006 a stimulat dezvoltarea sectorului vinicol, șantajul energetic al Rusiei începând cu anul 2021 a impulsionat schimbări benefice majore, aș spune chiar revoluționare în sectorul energetic. Din 2022, pe malul drept al Nistrului nu mai consumăm gaze rusești. Cu sprijinul UE, al Statelor Unite, al României și al altor parteneri, am reușit să diversificăm sursele de achiziții, inclusiv prin compania de stat Energocom, am fost primii care am testat întregul coridor vertical de transport a gazelor din Grecia, Bulgaria, România, Moldova până la depozitele de gaze din vestul Ucrainei. Acum, putem fi contributori la securitatea furnizării de gaze în Europa centrală, și nu doar un consumator de securitate”, a declarat secretarul de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, într-un interviu pentru Libertatea.ro.
„Am implementat Pachetul energetic III, separând activitățile de furnizare de cele de transport a gazelor și energiei electrice. Lucrăm la întărirea interconexiunilor de electricitate cu România, nu doar pentru a întări propria securitate, ci pentru a servi ca un pod în transportul de energie din Ucraina spre România. Pe energia regenerabilă, prin politicile pe care le-am promovat, am reușit în 3 ani un salt impresionant al capacităților de producție, care astăzi sunt de trei ori mai mari față de anul 2022 și de opt ori față de anul 2020. Vă dau și cifre concrete. La finele anului 2024, capacitățile instalate ale centralelor electrice regenerabile, incluzând energie solară, eoliană, hidro și biogaz, au atins cifra de aproape 580 MW, iar cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică anul trecut a constituit peste 16%”, a continuat oficialul.
„Ținta este de a crește cota energiei regenerabile până la 30% din consumul energiei electrice. Guvernul are drept scop să mai adauge 165 MW capacitate regenerabilă (60 MW eoliene și 105 MW capacități fotovoltaice). În acest scop, au fost lansate în data de 31 octombrie 2024 primele licitații pentru capacități mari, iar dezvoltatorii câștigători vor fi anunțați și desemnați prin hotărâre de guvern în luna iunie 2025. Licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro”, a conchis Constantin Borosan.
