Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderare în UE datorită Ucrainei, dar nu guvernării PAS. Este declarația făcută de președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, la TVR. Liderul Partidului Nostru a precizat că în realitatea „PAS este cel mai mare dușman al integrării europene”.

„Deși partidul de guvernare se declară pro-european, toate stresurile la care este supusă țara servesc, de fapt, intereselor adversarilor procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. Și dacă nu ar fi fost război în Ucraina, Moldova nu ar fi primit statutul de țară candidată la aderare. Asta nu înseamnă, desigur, că sub președinția lui Igor Dodon lucrurile ar fi stat mai bine. În ciuda faptului că, în timpul actualei guvernări, Republica Moldova a beneficiat de cel mai mare sprijin financiar din partea partenerilor de dezvoltare, autoritățile nu au avut competența necesară pentru a valorifica acești bani eficient. E ca și cum unui gospodar, dacă îi dai bani, își construiește o casă sau o afacere, dar unui bețiv, dacă îi dai aceeași sumă, o pierde la cazino”, a declarat Renato Usatîi.

Președintele Partidului Nostru a amintit despre scandalul cu păcura, pe care „PAS l-a mușamalizat”.

„Un exemplu concret este criza energetică din 2022. În timpul acesteia, licitația organizată de Andrei Spînu a fost marcată de modificarea actelor de proveniență, iar sistemul tehnic al ÎS Termoelectrica a fost grav afectat. Ulterior, autoritățile au susținut că România a furnizat păcură de proastă calitate, deși problemele au fost cauzate de ei înșiși. Guvernarea PAS nu doar că nu a știut să gestioneze resursele externe, dar a și afectat încrederea partenerilor de dezvoltare”.

Potrivit celui mai recent sondaj, realizat de IMAS la comanda unei companii din România, susținerea moldovenilor pentru aderarea la Uniunea Europeană a scăzut cu 10 puncte procentuale din luna mai 2024 și până în februarie 2025.

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.