Cetățenii Republicii Moldova sunt invitați pe 1 martie la o clacă mare în satul Geamăna, raionul Anenii Noi. Urmează să fie plantați în jur de 140 de mii de puieți pe aproximativ 30 de hectare. Astfel, Ministerul Mediului și Agenția Moldsilva își propun să dea start campaniei de primăvară de împădurire a țării noastre. Ministrul Lazarencu a precizat că, în aceeași zi, vor fi disponibile alte peste 120 de locații pentru plantare în raioanele din țară.

„Lunile februarie și martie reprezintă o perioadă optimă pentru plantarea puieților. Condițiile climatice favorizează prinderea rădăcinilor și dezvoltarea sănătoasă a acestora. La Geamăna vom planta peste 30 de hectare unde vom folosi în jur de 140 de mii de puieți. Totodată, pentru anul 2025, planificăm plantarea și reabilitarea a cel puțin 7.000 de hectare, cu posibilitatea de a depăși această țintă, în funcție de condițiile meteo favorabile și de mijloacele financiare disponibile. De asemenea, pentru crearea următoarei generații de puieți forestieri, vom recolta aproximativ 250.000 kg de semințe forestiere”, a precizat ministrul Sergiu Lazarencu într-o conferință de presă.

„Campania de împădurire primăvara 2025” face parte din Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor – Generația Pădurii, inițiat de Președinta Maia Sandu, prin care se propune plantarea a 145.000 de hectare până în 2032.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În primii doi ani de la lansarea Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor au fost plantate peste 15.000 de hectare de pădure, cu o investiție de peste 300 de milioane de lei. În 2024, Ministerul Mediului a semnat un acord istoric de finanțare cu Banca Europeană de Investiții în valoare de 200 de milioane de euro, ceea ce va sprijini plantarea a 63.000 de hectare de pădure și construirea de infrastructuri necesare pentru susținerea acestui program ambițios.

#campanie de împădurire #Ministerul Mediului #primăvara #Sergiu Lazarencu

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.