Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Primul decret semnat de Ilie Bolojan ca președinte interimar al României. Pe cine și-a adus consilier la Cotroceni

13 Feb. 2025, 12:54
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
13 Feb. 2025, 12:54 // Politica //  Realitatea.md

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a semnat miercuri primul său decret de la preluarea mandatului, numind-o pe Luminița Odobescu în funcția de consilier prezidențial, scrie antena3.ro.

Fosta ministră de externe a României (2023-2024), Luminița Odobescu, opta pentru postul de ambasador în Spania, însă odată cu venirea lui Ilie Bolojan la Cotroceni, procesul de numire la Madrid a fost oprit.

Luminița Odobescu este doctor în relații economice internaționale și absolventă a Facultății de Comerț din cadrul Academiei de Studii Economice din București. Cu o experiență vastă în diplomație, ea a ocupat funcții-cheie în Ministerul Afacerilor Externe și în cadrul Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană.

A fost Consilier de stat pentru afaceri europene și politică externă în Cancelaria Primului Ministru (2012-2015), secretar de stat pentru afaceri europene (2012) și director general al Departamentului Uniunea Europeană din MAE (2008-2012), gestionând relațiile României cu statele membre și negocierile de aderare.

În perioada 2002-2007, a activat la Reprezentanța Permanentă a României la UE, unde a coordonat negocierile pentru aderare în domenii precum energie, uniune economică și monetară, taxare și comerț. De asemenea, a gestionat relațiile comerciale dintre România și Uniunea Europeană, fiind implicată și în măsurile de apărare comercială.

De-a lungul carierei, Luminița Odobescu a primit mai multe distincții pentru contribuțiile sale în domeniul diplomatic. A fost decorată cu Ordinul “Meritul Diplomatic” în grad de ofițer pentru rolul său în aderarea României la UE (2007), Ordinul național al Legiunii de Onoare a Franței, în grad de Cavaler (2015) și Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler pentru contribuția la Președinția României la Consiliul UE (2019).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.