Liderul PDM, Pavel Filip, nu ar avea de gând să demisioneze, după ce formațiunea pe care o conduce a obținut un rezultat modest la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, rămânând în afara Parlamentului. Ziarul Național scrie cu referire la unul din liderii din teritoriu al PDM că ar încerca să forțeze să fie reconfirmat la conducere. Numele surse a fost lăsat în anonimat.

Astfel, potrivit sursei, fost președinte de raion, Pavel Filip a avut mai multe întrevederi confidențiale cu activiști din teritoriu, inclusiv cu președinții organizațiilor din Soroca, Hîncești, Telenești, Anenii Noi, unde le-a solicitat susținerea „pentru păstrarea stabilității interne a partidului”. În schimb, le-a garantat sprijinul său.

„Filip controlează majoritatea în biroul executiv și în acest fel încearcă să suprime nemulțumirea și solicitările de asumarea a răspunderii pentru eșecul din alegeri. Acest fapt ar fi fost confirmat și la ultima ședință a executivului PDM din 13 iulie în cadrul căreia Filip ar fi promovat ideea convocării la începutul lunii septembrie a unui congres extraordinar la care să-i fie reconfirmată funcția”, scrie sursa citată.

Aceasta mai scrie cu referire la interlocutor următoarele: „Dacă domnul Filip ar fi dorit să-și asume responsabilitatea eșecului PDM, ar fi declarat clar și răspicat că își prezintă demisia. Și oferea partidului șansa de a se mobiliza și pregăti pentru viitoarele evoluții politice”.

Anterior, președintele de onoare al PDM, Dumitru Diacov, a declarat că la acea ședință a fost discutată convocarea congresului extraordinar, dar nici el și nici alții nu au susținut ideea. Alte detalii nu a oferit despre ce au mai discutat.

Chiar recent, Pavel Filip a dezvăluit la o emisiune televizată că el ar fi intenționat să-și dea demisia din funcția de lider al PDM, însă membrii l-ar fi convins să nu facă asta.

Nivelul apei din lacul de acumulare Novodnistrovsk a scăzut cu 45 de centimetri în mai puțin de două săptămâni, iar cantitatea de apă care ajunge în lac este în continuare foarte mică. În perioada 1–13 septembrie, în lac au intrat în medie 22,7 metri cubi de apă pe secundă, în timp ce deversările au fost menținute la 60 de metri cubi pe secundă, anunță ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.

Cele mai mici debite au fost înregistrate în data de 6 septembrie, când au ajuns în lac 16 m³/s, la 7 septembrie – 17 m³/s și în data de 10 septembrie – 18 m³/s. Cel mai mare debit din această perioadă a fost de 35 m³/s, înregistrat pe 1 septembrie.

În celelalte zile, debitul a fost de 27 m³/s la 2 septembrie, 23 m³/s la 3 septembrie, 22 m³/s în ziua de 4 septembrie, 24 m³/s în data de 5 septembrie, 24 m³/s la 8 septembrie, 23 m³/s în 9 septembrie, 22 m³/s pe 11 septembrie, 25 m³/s în data de 12 septembrie și 19 m³/s sâmbătă, 13 septembrie.

Astfel, în lac iese mult mai multă apă decât intră. Acest lucru a dus la scăderea nivelului apei de la 111,83 metri la 1 septembrie la 111,38 metri în prezent.

Situația este legată și de cantitatea insuficientă de precipitații din bazinul superior al Nistrului, aflat pe teritoriul Ucrainei. Potrivit autorităților, ploile din ultimele zile din Republica Moldova nu au fost suficiente pentru a schimba situația. O nouă ședință a Comisiei Nistrene este programată pentru ziua de luni, 14 septembrie. Membrii acesteia vor analiza situația hidrologică și vor decide ce măsuri urmează să fie luate.