Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a depus jurământul de învestire în funcție. Ceremonia s-a desfășurat în această dimineață la Președinție, în prezența președintei Maia Sandu și a prim-ministrului Dorin Recean.

„Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea propășirii Republicii Moldova, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Moldovei”, a jurat Dorin Junghietu.

Junghietu, potrivit Guvernului, este expert în domeniul gazelor și energiei, cu o experiență profesională internațională de peste 16 ani în coordonarea și punerea în funcțiune a unor proiecte majore în domeniul energetic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dorin Junghietu a preluat funcția de ministru al Energiei după demisia lui Victor Parlicov. Semnale privind revocarea lui Parlicov din funcția de ministru ar fi început și pe fundalul concursului de la „Moldovagaz”. Fostul ministru nu a confirmat această versiune, însă a recunoscut că au fost anumite discuții.

Premierul Dorin Recean, în mesajul privind desemnarea lui Dorin Junghietu la funcția de ministru al Energiei, a precizat că acesta urmează să întărească securitatea energetică a țării, așa încât să avem stabilitate și previzibilitate în livrarea gazelor și energiei electrice, dar și cele mai avantajoase tarife. De asemeneam, o altă prioritate, să facă ordine și să accelereze proiectele investiționale mari – cele din sfera energiei regenerabile, eficientizării energetice și, în special, finalizarea conform termenelor a liniei Vulcănești-Chișinău.

Dorin Junghietu a câștigat în toamna acestui an concursul pentru funcția de președinte al Consiliului de administrație Moldovagaz, însă până astăzi Gazprom nu a aprobat această schimbare.

Bani.md mai scrie că Dorin Junghietu are 37 de ani și a studiat în domeniul petrolului și gazelor. A lucrat în Kazahstan ca manager de lucrări de punere în funcțiune și finalizare a proiectelor la compania „SICIM Kazakhstan”, o filială a companiei italiene Sicim, specializată în construcția de conducte. A lucrat câțiva ani la compania australiană Worley, specializată în servicii de inginerie profesionistă, și are experiență în cadrul Saudi Aramco și la rafinăria Petrotel Lukoil din România.

Premierul Dorin Recean a propus numirea lui Dorin Junghietu în funcția de ministru al Energiei

#ceremonie #Dorin Junghietu #energie #ministru #Președinție

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.