Cristian Diaconescu, consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională, a declarat că în cadrul negocierilor de la Riad, reprezentanții Rusiei au solicitat Statelor Unite retragerea din Europa de Est, inclusiv din România, pentru ca Moscova să își reia controlul asupra acestei zone, similar modelului de dinainte de 1989. El a adăugat că partea americană a refuzat această cerere deocamdată, însă nu există garanții ferme. Într-o intervenție de miercuri seară la Antena 3 CNN, Diaconescu a descris acest moment ca fiind „dramatic”, subliniind că rușii nu au reușit să convingă americanii.

„E un moment dramatic, nu vreau să generez niciun fel de emoție, dar problema e extrem de complicată. În primul rând, întâlnirea între reprezentanții Rusiei și cei americani – ce și-a dorit Rusia? Două aspecte – să știe dacă va obține un ascendent pentru a-și face din SUA un aliat pentru proiecte de tip Ialta.

Al doilea aspect, în condițiile în care nu s-ar realiza așa, să convingă partea americană pentru divizări în relația transatlantică. Situația se poate schimba de la o oră la alta sau de la zi la zi. Nu au reușit să-i convingă pe americani. Ei au vrut să meargă la această întâlnire pentru a transmite un semnal, pentru ca Rusia să intre într-o logică de disponibiltiate privind criza. Au abordat pragmatic și tranzacționist în sensul asumării unor responsabilități, partajate între europeni și americani”, a declarat Diaconescu.

El a menționat că partea rusă a cerut americanilor să retragă garanțiile de securitate pentru statele care au aderat la NATO după 1997, inclusiv România. O astfel de solicitare fusese formulată de Moscova și înainte de invazia în Ucraina, dar a fost respinsă atunci de americani.

„Așteptările lor țin de faptul că la un moment dat SUA ar determina înăuntrul NATO partenerilor europeni să retragă garanțiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997. Deci ca noi, cei intrați după 1997, să nu mai beneficiem de aceste garanții, urmând ca, privind situația din aceste zone să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicați, ca la Ialta, și care în mod evident ar duce la recunoașterea unei zone de influență a Rusiei. Nu e interpretarea mea, e declarația lor”, a adăugat Cristian Diaconescu, referindu-se la discuțiile din Arabia Saudită.

România, a continuat oficialul, a fost informată în privința discuțiilor.

„Am fost informați, are o relevanță din ce privește relevanța României. Le-am primit, nu le-am cerut noi. Statele Unite au refuzat, în acest moment, dar nu avem garanții”, a mai declarat consilierul lui Ilie Bolojan pentru apărare și siguranță națională, totodată șef al Cancelariei prezidențiale.

Reamintim, la Conferința de la Ialta, numită și Conferința din Crimeea, din 4-11 februarie 1945, au participat liderii SUA, Marii Britanii și Uniunii Sovietice.

Premierul britanic, Winston Churchill, președintele american, Franklin D. Roosevelt și dictatorul sovietic Iosif Stalin, au negociat faza finală a celui de-al Doilea Război Mondial, liniile generale ale unei noi ordini de pace, divizarea și denazificarea Germaniei, dar și principiile unei noi distribuții a puterii care presupunea înființarea celei mai importante organizații globale: Națiunile Unite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Delegația SUA, după negocierile cu Rusia: Vor exista discuții despre împărțirea teritoriilor

#Ialta 2 #Negocieri #Riad #Rusia #SUA

Unsprezece zboruri cu destinația Praga sau Sofia sau cu plecarea de pe aceste aeroporturi au fost vizate vineri de amenințări cu bombă, au anunțat aeroportul din capitala Republicii Cehe și Ministerul bulgar al Transporturilor, relatează AFP, transmite Agerpres.

„Amenințările privesc zboruri provenind din Danemarca, Marea Britanie și două din Spania. În ceea ce privește zborurile de plecare, este vorba de zboruri cu destinația Olanda, Cipru, România, Italia și Marea Britanie” a declarat o purtătoare de cuvânt a aeroportului din Praga.

Un alt purtător de cuvânt a precizat că „noi amenințări” au fost primite, „care vorbesc de plasarea de dispozitive explozive într-un număr mai mare de avioane” decât cu prilejul precedentelor alerte.

„Funcționarea platformei aeroportuare rămâne normală și fluidă”, a explicat el totuși.

O purtătoare de cuvânt a Ministerului bulgar al Transporturilor a precizat pentru AFP că amenințările au fost primite pentru două zboruri cu destinația Sofia vineri, provenind de pe aeroportul Stansted din Londra și de la Bruxelles. Ambele avioane au aterizat fără incidente.

Traficul aerian este perturbat de amenințări cu bombă repetate. Poliția cehă a inspectat deja patru avioane joi.

După falsele amenințări cu bombă care au perturbat traficul aerian european la începutul săptămânii, cel puțin 20 de zboruri au fost vizate joi de false amenințări similare, potrivit mai multor autorități și companii aeriene.

Toate aparatele de zbor – dintre care trei au fost redirecționate – au aterizat fără incident și niciun explozibil nu a fost descoperit, au precizat acestea joi.

Nicio revendicare nu a fost făcută pentru ansamblul acestor zboruri, dar s-a afirmat în mesajele de amenințare trimise aeroporturile din Roma și Sofia că ele provin de la „combatanți ai Statului Masculin”.

Numele pare să trimită la o mișcare naționalistă rusă, fără a fi posibil să se verifice dacă există vreo legătură, notează AFP.

Alte patru noi amenințări cu bombă au fost emise vineri pentru avioane care survolau teritoriul francez, au anunțat serviciile premierului francez, precizând că avioanele au aterizat fără probleme și că serviciile de deminare „efectuează inspecții de securitate”.

„O anchetă este în curs pentru a stabili originea acestor alerte care afectează toată Europa”, au adăugat serviciile premierului francez

Trei avioane au aterizat la Orly și al patrulea la Bordeaux, potrivit unei surse informate din dosar.