Finanțarea ilegală a partidelor politice în campania electorală, coruperea alegătorilor, extinderea votului prin corespondență și ajustarea actelor normative, urmare a carențelor constatate de organe la alegerile din 2024, sunt principalele provocări ale scrutinului din acest an. Sunt declarații făcute de vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, la RLIVE TV.

„Eu cred că principală provocare ar fi ajustarea actelor normative la acele carențe pe care le-am observat noi sau acele carențe care au fost observate, spre exemplu, de Curtea Constituțională în avizul său pe care l-a formulat Parlamentului, misiunile de observare. Așteptăm raportul OSCE-ODIHR să vedem și opinia lor, și reișind din toate aceste comentarii, critici, o să încercăm să propunem amendamente așa încât ele să fie puse în aplicare până la alegeri.

A doua provocare majoră, din punctul meu personal de vedere, este continuarea sau nu a metodei alternative de vot prin corespondență. Pentru că la această etapă, Comisia Electorală Centrală a prezentat raportul Parlamentului, a aprobat hotărârile cu privire la raportul, cât de bine din punctul nostru de vedere a fost aplicată această metodă alternativă de vot, am prezentat Comisiei juridice, numiri și imunități acest raport, ni l-au audiat. Practic au acceptat că este necesară totuși o continuare a implementării parțiale, eventual cu extinderea numărului de țări, așa cum am sugerat și noi, până la o punere universală în toate țările acestei metode de vot prin corespondență, dar încă nu este un proiect oficial înregistrat și odată ce este înregistrat proiectul, noi iarăși trebuie să pregătim terenul, pentru că legea creează cadrul general, Noi, deja la nivelul organului executiv, Comisia Electorală Centrală, de organizare a alegerilor, trebuie să stabilim toate regulile de joc, să clarificăm toate detaliile tehnice. De asta și este nevoie de timp, este nevoie de timp pentru Parlament să aprobe legea, este nevoie de timp pentru noi să putem pune în aplicare această prevedere.

A treia provocare majoră, într-adevăr, ar fi finanțarea procesului electoral. Am văzut, cu regret că în ultimele scrutine naționale au fost diverse metode de…. încălcare a legislației Republicii Moldova, din perspectiva finanțării politice, atât prin date neoneste în rapoartele privind gestiunea financiară, incorrecte, fără documente justificative care să confirme veniturile sau cheltuielile. Am văzut, cu regret cazuri de corupere a alegătorilor în 2023, așa cum ziceam angro, printr-un proiect de binefacere în adresa întregii localități de 1.000 de locuitori. Se face o investiție majoră – reparația unui drum care costă câteva sute de mii de lei sau milioane de lei sau un teren de joacă și toți banii ăștia nu sunt contabilizați, dar ele sunt prezentate de un partid politic sau de un competitor electoral ca o realizare a sa. Legea spune foarte clar, per alegător, în campanie electorală, tu poți cheltui în jur de 24 de lei, cam ăsta este plafonul de cheltuieli și atunci când vine cineva și respectă regulile de joc și cheltuie de exemplu la 1.000 de locuitori 22 sau 23 de lei, cât este acolo 23 de mii de lei pe campanie, și vine cineva care cheltuie 100 de mii de lei, el nu este în condiții egale. Deci asta a fost coruperea alegătorilor. În 2024, noi am văzut altă schemă. Coruperea individuală, per persoană, fii prin bani cash, fie prin acele tranzacții prin cardurile virtuale deținute de PSB bank”, a spus Pavel Postica.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alegerile parlamentare din acest an ar putea fi organizate începând cu mijlocul lunii iulie și până la începutul lunii octombrie, spune vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica. O dată exactă va fi stabilită, conform legii, de parlamentari. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, ediția de vineri, 21 februarie 2025.

Când ar putea avea loc alegerile parlamentare în Moldova? Postica: cât mai târziu, cu atât mai bine

#alegeri #Moldova #provocari

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.