„Moldova este de partea Ucrainei. Moldova este de partea libertății. Și, împreună, vom face tot ce ne stă în putere pentru ca pacea adevărată să triumfe”. Sunt rânduri din discursul susținut de președinta Maia Sandu, transmis într-o intervenție online, în cadrul summitului de la Kiev, Ucraina, unde participă lideri din 13 țări.

În intervenția sa, șefa statului a subliniat importanța unității comunității internaționale pentru restabilirea unei păci reale, juste și durabile în Europa, astfel încât acest război să devină istorie.

„Îmi amintesc acea dimineață de acum trei ani. Era ora 4. Am citit știrile cu groază. M-am trezit, am mers la birou și de acolo am auzit exploziile. Odesa… poate Vinița. În acel moment, nimeni nu știa unde va lovi următoarea bombă.

Astăzi știm însă cu certitudine: curajul Ucrainei a asigurat Moldovei siguranța și pacea. Curajul și sacrificiul poporului ucrainean ne-au protejat de război. Pentru asta, vă vom fi mereu recunoscători. Și nu vom uita niciodată.

Trei ani mai târziu, războiul brutal și criminal al Rusiei continuă. Agresiunea Kremlinului a adus suferință și distrugere la o scară pe care Europa nu a mai văzut-o de la al Doilea Război Mondial. Doar ieri, Ucraina a fost lovită de cel mai mare atac cu drone de la începutul invaziei. Rusia nu caută pacea. Și totuși, lumea vorbește despre pace. Dar pacea trebuie să fie justă, durabilă și reală. O pace compromisă, care ignoră securitatea Ucrainei sau marginalizează Europa, nu va pune capăt amenințării—doar o va amâna. O pace falsă—una care îi permite lui Putin să se regrupeze, să se reînarmeze și să invadeze din nou—nu este pace. De aceea, trebuie să rămânem uniți. Obiectivul Rusiei este să creeze diviziuni—între aliați, între țări, în interiorul societăților. Noi, în schimb, trebuie să rămânem împreună. Garanțiile de securitate sunt esențiale pentru ca istoria să nu se mai repete. Pentru ca Putin să nu mai poată înșela lumea. Pentru ca Rusia să nu mai aducă moarte altor națiuni. Lumea are nevoie de garanții de securitate reale—clare, puternice, care pot fi implementate efectiv.

Moldova sprijină aceste eforturi. Suntem alături de Ucraina în obținerea unor garanții concrete care vor aduce o pace durabilă. Susținem măsuri care întăresc securitatea Ucrainei și previn o agresiune viitoare. Nu este vorba doar despre Ucraina—este vorba despre securitatea tuturor. Și să fie clar: Putin nu se va opri la Ucraina. De aceea, răspunsul nostru trebuie să fie ferm. Sprijinul nostru – de neclintit. Ucraina nu luptă doar pentru ea. Luptă pentru noi toți. Atâta timp cât Ucraina rezistă, Moldova rezistă, Europa rezistă. Să ne asigurăm că nu doar asistăm, ci acționăm. Moldova este de partea Ucrainei. Moldova este de partea libertății. Și, împreună, vom face tot ce ne stă în putere pentru ca pacea adevărată să triumfe. Slava Ukraini!”, este mesajul transmis de șefa statului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La trei ani de la începutul războiului din Ucraina, lideri din 13 țări se reunesc luni, 24 februarie, la Kiev, pentru a-și reafirma sprijinul față de țara atacată de Rusia. Alți 24 de lideri internaționali vor participa prin videoconferință, într-un moment crucial pentru evoluția conflictului.

Războiul, pe care Kremlinul l-a numit tot timpul o „operațiune militară specială de denazificare și demilitarizare” a statului vecin care refuză să i se subordoneze, se întinde pe sute de kilometri de linii de front, a devastat diverse zone din țară, a ucis zeci de mii de oameni și a strămutat alte milioane de persoane.

Summit important la Kiev, la trei ani de la începutul războiului. Participă lideri din mai multe țări

#Kiev #Maia Sandu #razboi #Summit

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.