Corupţia ameninţă să „deraieze” eforturile de combatere a schimbărilor climatice, în special din cauza deturnării de fonduri publice consacrate tranziţiei energetice, avertizează Transparency International într-un raport publicat săptămâna trecută. ONG-ul din Berlin evaluează 180 de ţări în fiecare an în funcţie de nivelul de corupţie percepută în sectorul public, de la 0 (maxim) la 100 (minim). În acest an, organizaţia desemnează corupţia drept un „obstacol uriaş” în reglementarea crizei climatice.

În ţările percepute ca fiind cele mai corupte, riscul deturnării fondurilor climatice este mai mare, măsurile de protecţie sunt mai greu de pus în aplicare şi sunt favorizate lobby-urile combustibililor fosili. Iar aceste ţări – situate în principal în Africa, Asia şi America de Sud – sunt, de asemenea, foarte expuse schimbărilor climatice, se constată în raport.

Este cazul Sudanului de Sud (8), Somaliei (9) şi Venezuelei (10), ultimele în clasamentul ONG-ului.

„Guvernele şi organizaţiile internaţionale trebuie să integreze măsuri anticorupţie în eforturile lor de combatere a schimbărilor climatice pentru a proteja finanţarea, a restabili încrederea şi a maximiza impactul acestor măsuri”, notează Maira Martini, directoare generală a Transparency International, într-un comunicat.

Potrivit organizaţiei anticorupţie, miliarde de dolari din fonduri pentru climă sunt furate sau utilizate în mod abuziv.

Raportul se bazează pe exemple din Africa de Sud (41) sau Rusia (22), dar şi din Statele Unite (65), chiar dacă această ţară este cotată mai bine decât media.

Deturnarea de fonduri afectează în primul rând populaţiile cele mai sărace, foarte dependente de ajutorul public pentru a se putea proteja de dezastre naturale şi poluare.

Corupţia îşi spune cuvântul şi în negocierile internaţionale privind clima: ONG-urile au denunţat prezenţa anormală a lobby-urilor petroliere la COP29, organizată de Azerbaidjan, al cărui punctaj este de 22/100.

Transparency menţionează şi că aproape toţi activiştii de mediu ucişi în lume începând din 2019 trăiau în ţări cu scoruri sub 50.

În general, Transparency International indică o accelerare a corupţiei între 2012 şi 2024 în 47 de ţări şi o încetinire în doar 32 de ţări.

România ocupă în clasament poziţia 65 din cele 180 de ţări şi înregistrează un scor de 46/100, neschimbat din 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#coruptie #planeta #raport #schimbari climatice

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.