Astăzi este marcată aniversarea a 20 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Organizația Mondială a Comerțului. Pe data de 26 iulie 2001, după 7 ani de negocieri, țara noastră a devenit membru cu drepturi depline a acestei Organizații Mondiale.

Pe plan extern, Republica Moldova a inițiat un program de reforme ambițios care viza transformarea unei economii planificate într-o economie de piață deplin funcțională și fortificarea stabilității macroeconomice. Aceasta este o provocare pentru majoritatea țărilor din regiunea noastră cu tipuri similare de economii în curs de dezvoltare – în tranziție.

Aderarea la OMC, de rând cu procesul de integrare europeană a reprezentat catalizatorul transformărilor și reformelor economice în tară. Republica Moldova a îndeplinit în mare măsură obiectivele de bază stabilite, creând o economie orientată spre exterior, integrată la nivel mondial.

Concluziile experților OMC constată că a crescut considerabil comerțul cu mărfuri datorită taxelor mai mici, a barierelor comerciale minime și a reglementărilor previzibile. Structura comerțului la fel a cunoscut îmbunătățit datorită politicilor de diversificare a exporturilor atât în ceea ce privește partenerii, cât și produsele. Comerțul cu servicii, în particular prin sectorul IT, a crescut semnificativ și se dezvoltă în ritm dinamic, depășind inclusiv indicatorul de creștere al comerțului cu bunuri.

Aderarea la sistemul comercial internațional din cadrul OMC a contribuit și la dezvoltarea socială a țării. S-a asigurat o protecție adecvată a producătorilor locali, a fost promovată reducerea costurilor de producție, aceasta oferind o gamă mai largă de bunuri și într-un final facilitând generarea de venituri și creșterea bunăstării populației.

O prioritate a agendei diplomației economice rămâne susținerea de către Republica Moldova în cadrul OMC a inițiativelor comune privind comerțul electronic, facilitarea investițiilor pentru dezvoltare, grupul informal privind ÎMM-urile, reglementarea internă a comerțului cu servicii, sustenabilitatea comerțului și a mediului, precum și discuțiile ce vizează implicarea femeilor în politicile comerciale.

Cu prilejul celei de-a 20-a aniversări, Republica Moldova reconfirmă angajamentul față de Organizația Mondială a Comerțului, continuând să rămână un susținător ferm al sistemului comercial multilateral creat sub auspiciile acesteia.

#Organizatia Mondiala a Comertului #Republica Moldova

Salariile persoanelor care ocupă cele mai înalte funcții în stat ar urma să crească odată cu aplicarea noii legi a salarizării. Potrivit ministrei Finanțelor, salariul brut al președintei ar urma să ajungă de la circa 22.000 la 55.000 de lei, iar de majorări vor beneficia și prim-ministrul, președintele Parlamentului și deputații. Totodată, creșteri sunt prevăzute și pentru angajații cu cele mai mici salarii din sectorul public, printre care asistenți sociali, soldați, polițiști și alți funcționari, a declarat ministra la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8.

Ministra Finanțelor a explicat că salariul președintei este în prezent de aproximativ 22.000 de lei brut, iar proiectul noii legi propune o majorare până la 55.000 de lei.

„Această clasificare s-a ținut cont, când s-a făcut, de responsabilitatea, implicarea, poziția în ierarhia funcțiilor de stat. Chiar dacă sună pompos, uite, este o creștere în procente. Trebuie să recunoaștem că președinta țării nu a avut parte de nicio creștere salarială din 2020 încoace, nu a avut dreptul la premii sau la alte ajutoare și, respectiv, la diferență de ani, pe lângă poziția și responsabilitatea pe care o are, această propunere este justificată”, a declarat ministra.

Majorări sunt prevăzute și pentru prim-ministru și președintele Parlamentului. Potrivit ministrei, în prezent, aceștia au salarii brute de sub 21.000 de lei.

„Da, de asemenea vor beneficia, deoarece și dumnealor astăzi au salarii foarte mici, de circa sub 21.000 de lei brut calculat. Toate funcțiile în stat au fost revăzute de grupul de lucru care a lucrat la această lege”, a precizat ministra.

Ministra a precizat că la elaborarea legii au participat peste 40 de funcționari din toate ministerele, care au contribuit la stabilirea ierarhiei funcțiilor în stat și a claselor de salarizare de la care ar urma să pornească fiecare funcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Și deputații ar urma să beneficieze de majorări ale părții salariale. În prezent, aceștia primesc circa 21.000 de lei, la care se adaugă unele prime și compensații:

„Legea sau conceptul de reformă a salarizării prevede că partea salarială va crește, dar, în schimb, urmează a fi revizuite acele compensații pe care astăzi le primesc. Și atunci când o să vorbim de salariu, da, salariul crește, dar trebuie să ținem cont că Parlamentul își propune să revadă unele alocații pe care le oferă deputaților. Acest lucru nu intră în legea salarizării, dar va fi făcut în paralel”.

În același timp, reforma vizează peste 170.000 de angajați din sectorul public. Potrivit ministrei, circa 50.000 dintre aceștia primesc în prezent salariul minim pe economie, de 6.300 de lei.

„Acești oameni lucrează în grădinițe, în autoritățile publice locale, în sănătate, în poliție, în cultură și tineret. Avem foarte mulți funcționari publici cu salarii foarte mici. Vorbim de circa 50.000 de oameni care au un salariu minim pe economie de 6.300 de lei. Și o mare parte din ceilalți funcționari au un salariu sub 15.000 de lei calculat”, a spus ministra.

În cazul unor categorii de angajați, majorările ar urma să depășească 20%. Pentru un soldat, creșterea ar fi de aproximativ 2.400 de lei, iar pentru un polițist – de circa 2.600 de lei.

Costul total al reformei salarizării este estimat la peste 4,6 miliarde de lei. Aproape 32% din această sumă ar urma să fie direcționată către sectorul educației, iar 26% – către personalul tehnic de deservire.

#Maia Sandu #Ministra Finanțelor #salariu