Oamenii de știință au numit vestea „deosebit de îngrijorătoare”, deoarece gheața reflectă lumina soarelui și răcește planeta. Gheața marină globală a scăzut la un nivel minim record în februarie, au declarat oamenii de știință, un simptom al unei atmosfere contaminate de poluanții care încălzesc planeta.

Suprafața combinată de gheață din jurul polilor nordic și sudic a atins un nou minim zilnic la începutul lunii februarie și a rămas sub recordul anterior pentru restul lunii, a declarat joi Serviciul Copernicus al UE pentru schimbări climatice (C3S), potrivit theguardian.com.

„Una dintre consecințele unei lumi mai calde este topirea gheții marine”, a declarat directorul adjunct al C3S, Samantha Burgess. „Nivelul scăzut record sau aproape record al stratului de gheață marină la ambii poli a împins stratul global de gheață marină la un minim istoric”.

Agenția a constatat că zona de gheață marină a atins cel mai scăzut nivel lunar pentru luna februarie în Arctica, cu 8% sub medie, și al patrulea cel mai scăzut nivel lunar pentru luna februarie în Antarctica, cu 26% sub medie. Observațiile prin satelit datează de la sfârșitul anilor 1970, iar observațiile istorice de la mijlocul secolului XX.

Oamenii de știință au observat deja o anomalie de căldură extremă la polul nord la începutul lunii februarie, care a făcut ca temperaturile să crească cu peste 20 de grade Celsius peste medie și să depășească pragul de topire a gheții. Ei au descris ultimul record depășit ca fiind „deosebit de îngrijorător”, deoarece gheața reflectă lumina soarelui și răcește planeta.

„Lipsa gheții marine înseamnă suprafețe oceanice mai întunecate și capacitatea Pământului de a absorbi mai multă lumină solară, ceea ce accelerează încălzirea”, a declarat Mika Rantanen, climatolog la Institutul meteorologic finlandez.

Evenimentul de încălzire puternică din timpul iernii din Arctica de la începutul lunii februarie a împiedicat creșterea normală a gheții marine, a adăugat el. „Cred că acest eveniment meteorologic, combinat cu declinul pe termen lung al gheții marine din cauza schimbărilor climatice antropogene, a fost cauza principală a celei mai scăzute întinderi a gheții marine arctice înregistrată vreodată”.

Întinderea globală a gheții marine variază pe tot parcursul anului, dar atinge de obicei minimul anual în februarie, când este vară în emisfera sudică.

C3S a declarat că februarie 2025 a fost a treia cea mai caldă lună februarie pe care a văzut-o. Temperaturile globale au fost cu 1,59°C mai ridicate decât nivelurile preindustriale, aceasta fiind cea de-a 19-a lună din ultimele 20 care a depășit cu peste 1,5°C nivelurile preindustriale.

Programele de observare a Pământului precum C3S se bazează pe reanalizarea a miliarde de măsurători efectuate de sateliți, nave, avioane și stații meteorologice pentru a crea instantanee ale stării climei. Agenția a avertizat că marjele de peste 1,5C au fost mici în mai multe luni și ar putea diferi ușor în alte seturi de date.

Recordul doborât de gheață marină vine după ce anul trecut a fost confirmat ca fiind cel mai cald an înregistrat vreodată, iar o analiză a datelor C3S efectuată de Guardian a arătat că două treimi din suprafața planetei au fost afectate de o căldură lunară record în 2024. Modelul meteorologic El Niño din prima jumătate a anului s-a adăugat la efectul de încălzire de fond al poluării cu combustibili fosili, care captează lumina soarelui.

El Niño s-a diminuat de atunci și s-a transformat într-o formă slabă a omologului său mai rece, La Niña. Organizația Meteorologică Mondială a declarat joi că se așteaptă ca La Niña care a apărut în decembrie să fie de scurtă durată.

Richard Allan, climatolog la Universitatea din Reading, a declarat că prognoza pe termen lung pentru gheața marină din Arctica este sumbră.

„Regiunea continuă să se încălzească rapid și poate fi salvată doar prin reduceri rapide și masive ale emisiilor de gaze cu efect de seră”, a spus el. „Acest lucru va limita, de asemenea, severitatea crescândă a extremelor meteorologice și creșterea pe termen lung a nivelului mării în întreaga lume”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Arctica #gheata

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.