Curs valutar
  • EUR
    20.1579
    0.3344%
  • USD
    17.9853
    0.2096%
  • RUB
    0.2220
    -0.3604%
  • RON
    3.7744
    0.3073%
  • UAH
    0.3939
    -0.4824%

Toate știrile

03 noiembrie 2026

Acuzarea cere 6 ani de închisoare pentru deputata Irina Lozovan și 5 pentru soțul ei

11 Mart. 2025, 11:00
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
11 Mart. 2025, 11:00 // Politica //  Realitatea.md

Acuzarea a solicitat șase ani de închisoare pentru deputata Irina Lozovan în procesul de corupție politică în care este bănuită că ar fi primit 30 de mii de dolari de la oligarhul fugar Ilan Șor pentru a-l mitui pe primarul orașului Ocnița. Fosta socialistă spune că acuzațiile ar fi fabricate, scriu jurnaliștii de la Europa Liberă.

Procurorul Gheorghe Caragia a cerut această pedeapsă în timpul ședinței de judecată de pe 7 martie, când, la Judecătoria Buiucani, au avut loc dezbaterile judiciare în procesul în care Lozovan este judecată împreună cu soțul ei, Pavel Gârleanu, consilierul raional din Ocnița. Acesta este unul din două procese de corupție politică avansate, care vizează presupusa „cumpărare” de politicieni de către oligarhul fugar Ilan Șor. Procurorul a cerut pentru Gârleanu 5 ani de închisoare. Cei doi inculpați, care au părăsit Partidul Socialiștilor (PSRM) în 2023 pentru a intra în partidul „Renaștere” afiliat cu Șor, ar fi încercat să-l mituiască în același an pe primarul socialist al Ocniței, Victor Artamaniuc, pentru a proceda și acesta ca ei.

Ce a spus în pledoaria sa procurorul

Vorbind în fața instanței, procurorul Caragia s-a declarat convins că a reușit să demonstreze mai întâi faptul că Lozovan, în calitate de membră a biroului politic al partidului „Renaștere”, a acceptat ca formațiunea să primească bani de la Șor. Condamnat la închisoare pentru rolul său în devalizarea băncilor moldovene în 2014, Șor s-a ascuns mai întâi în Israel, apoi în Rusia, iar autoritățile consideră că ar conduce o grupare criminală, încercând să destabilizeze politica moldoveană.

Procurorul a reamintit că, înainte de a părăsi PSRM, deputata Lozovan a călătorit în Israel, unde s-a întâlnit cu Șor și, posibil, a discutat cu el despre planurile de viitor. Au însoțit-o în această călătorie alți doi deputați ieșiți din PSRM, Alexandr Nesterovschi și Vasilii Bolea. Procurorul consideră că „Renaștere” a fost „reanimat” în 2023, după câțiva ani de inactivitate, tocmai pentru a promova interesele lui Șor, iar faptul că partidul are conturile goale, dar cu toate acestea activează, ar arătă că primește bani ilegal din Rusia. Apoi, procurorul a argumentat că cei 30 de mii de dolari mită pentru primarul orașului Ocnița pentru a pleca de la socialiști și a se alătura „Renașterii” provin tot de la Șor.

Ca dovadă, el a amintit că Pavel Gârleanu, soțul deputatei Lozovan, a insistat să se întâlnească cu primarul pentru a-i da mita nu în Ocnița, unde locuiesc ambii, ci în parcarea unui supermarket din Chișinău. Procurorul a mai spus că, în ziua tranzacției, Gârleanu a trecut și pe la sediul partidului „Renaștere” din capitală. Gârleanu a fost prins în flagrant, pe 2 august 2023, când încerca să-i dea primarului cei 30 de mii de dolari. Și el, și soția sa au recunoscut că au încercat să-i dea primarul banii, insistând numai că erau banii lor, nu ai lui Șor.

Ce a spus apărarea

În pledoaria apărării, avocații Anatolie Pitel și Lilian Rudei au spus că procurorul nu a demonstrat vinovăția clienților lor și au cerut ca aceștia să fie achitați. Ar fi un dosar motivat politic, au spus avocații, afirmând că ar avantaja Partidul Socialiștilor, care luptă cu deputata Lozovan pentru același electorat, dar și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) aflat la guvernare și față de care Lozovan se află în opoziție.

Avocatul Anatolie Pitel a spus că inculpații au fost împinși să comită infracțiunea și că trei din cei patru martori ai acuzării au declarat în instanță că au acționat la indicațiile angajaților Centrului Național Anticorupție (CNA). Chiar din stenogramele interceptărilor făcute publice de autorități, a spus avocatul, rezultă că, în timp ce primarul Ocniței a fost cel care insista să fie „stimulat” și „interesat” în schimbarea partidului, Gârleanu a răspuns că „nu cumpără primari”.

De asemenea, avocatul Pitel a reamintit declarația primarului Artamaniuc despre faptul că nu s-a dus el la CNA să raporteze vreo tentativă de dare de mită, ci au venit reprezentanții CNA la el în birou, insistând să colaboreze. Abia după aceasta, primarul a înregistrat și conversațiile cu soții Lozovan, a cerut și mărirea sumei. În cuvintele avocatului, dosarul nu conține nicio probă că cei 30 de mii de dolari provin de la Ilan Șor. Dimpotrivă, deputata Lozovan avea propriul interes să întărească organizația teritorială de la Ocnița a partidului „Renaștere” pentru a putea candida cu succes la alegerile locale din toamna lui 2023, calculând că atragerea primarul de partea sa o va ajuta. „Iese că în lumea asta numai Șor are bani, cei pe care i-a furat cu 10 ani în urmă din Banca de Economii”, a spus ironic Pitel, argumentând că Lozovan a folosit propriii bani pentru mituirea primarului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ședința de judecată din 7 martie, a luat cuvântul și inculpata însăși. Irina Lozovan a respins acuzațiile că ar fi participat la gestionarea finanțelor în „Renaștere”. Finanțele ar fi răspunderea liderei interimare a partidului, Natalia Parasca. Are și Parasca dosar penal, dar cercetările în cazul ei durează deja de doi ani, a spus deputata. Propriul său dosar s-ar mișca mai repede, crede Lozovan, numai pentru că ar fi fost fabricat de serviciile speciale pentru a o „distruge” pe ea și a o forța să se retragă de pe scena politică, mai ales că s-ar bucura de sprijin popular, atât în raioanul Ocnița, cât și în raionul vecin, Briceni.

Întregul eșafodaj al acuzării se sprijină pe „presupuneri”, a insistat deputata. Primarului din Ocnița, i-ar fi oferit bani luați nu de la Șor, ci de la propriii părinți, pentru că, în R. Moldova, așa este obiceiul, „părinții își sprijină copiii”, a mai spus Lozovan.

Materialul integral poate fi citit aici.

Realitatea Live

03 Nov. 2026, 15:13
 // Categoria: Slider // Autor:  Vlada Ciorici
03 Nov. 2026, 15:13 // Slider //  Vlada Ciorici

Republica Moldova solicită perioade de tranziție pentru aplicarea unor reguli fiscale europene, astfel încât adaptarea sistemului de impozitare să se facă treptat. Printre domeniile vizate se numără impozitarea tranzacțiilor imobiliare și a unor servicii de utilitate publică, facilitățile fiscale pentru agricultură, accizele la carburanți și regimurile fiscale din zonele economice libere și parcurile IT.

Subiectul a fost abordat pe 3 noiembrie, în cadrul consultărilor publice organizate de Ministerul Finanțelor, dedicate poziției de negociere a Republicii Moldova pentru Capitolul 16 – Fiscalitate, în procesul de aderare la Uniunea Europeană, transmite radiomoldova.md

Solicitările privind perioadele de tranziție urmăresc să permită adaptarea graduală la cerințele europene, ținând cont de particularitățile economiei naționale și de impactul schimbărilor asupra cetățenilor și mediului de afaceri. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că alinierea la normele europene trebuie făcută echilibrat, iar instituțiile trebuie pregătite pentru noile cerințe.

„Capitolul dedicat fiscalității este foarte important, deoarece vizează direct cetățenii și mediul de afaceri. Aducem schimbări în conformitate cu normele europene, care oferă soluții mai eficiente și beneficii pentru societate”, a afirmat ministra.

În ceea ce privește reformele necesare, autoritățile anunță că urmează să modernizeze administrarea fiscală, să simplifice și să digitalizeze serviciile pentru contribuabili și să consolideze capacitățile instituțiilor responsabile. Totodată, Republica Moldova trebuie să-și armonizeze treptat legislația privind TVA, accizele, impozitele directe și cooperarea dintre autoritățile fiscale.

Printre progresele deja înregistrate, Ministerul Finanțelor menționează dezvoltarea schimbului automat de informații fiscale, consolidarea cooperării internaționale și apropierea de standardele privind transparența și combaterea evaziunii fiscale. La consultări au participat reprezentanți ai instituțiilor publice, mediului de afaceri, sindicatelor, patronatelor și partenerilor de dezvoltare.

Din cele 33 de capitole de negociere pentru aderarea la UE, grupate în șase clustere, Ministerul Finanțelor coordonează opt capitole. De asemenea, ministerul contribuie la componenta Managementul Finanțelor Publice din cadrul capitolului privind reforma administrației publice, având un rol important în pregătirea și implementarea reformelor necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Republica Moldova a deschis negocierile pe primul din cele șase clustere, „Valori fundamentale”, la 15 iunie 2026, în cadrul celei de-a doua Conferințe interguvernamentale Republica Moldova–Uniunea Europeană, desfășurată la Luxemburg. Ulterior, la 14 iulie, în cadrul conferinței de la Bruxelles, au fost lansate negocierile pentru Clusterul VI, „Relații externe”. Iar la 13 octombrie, Republica Moldova a deschis alte două clustere de negociere: „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”.

Astfel, până în prezent, au fost deschise patru dintre cele șase clustere, iar autoritățile de la Chișinău și Bruxelles își propun să le deschidă și pe celelalte două până la sfârșitul anului 2026. Finalizarea negocierilor nu înseamnă automat aderarea la Uniunea Europeană. Ulterior, tratatul de aderare trebuie ratificat de toate cele 27 de state membre, procedură care poate dura între un an și doi ani, chiar și în cel mai optimist scenariu.

Republica Moldova se află într-un grup de patru țări pentru care Uniunea Europeană pregătește foi de parcurs, pe care le va prezenta pe 4 noiembrie. Corespondentul Companiei „Teleradio-Moldova” la Bruxelles, Dan Alexe, menționează că țara nu va primi o dată exactă pentru aderarea la Uniunea Europeană, însă absența unui calendar clar nu trebuie considerată un eșec al R. Moldova, întrucât și alte țări candidate se confruntă cu obstacole în procesul de aderare.