Fermierii din Republica Moldova se confruntă cu una dintre cele mai severe secete din ultimii ani. Lipsa precipitațiilor din timpul iernii și temperaturile prea ridicate pun în pericol producția de cereale și alte culturi. Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, cantitatea de precipitații înregistrată în ultimele trei luni a fost mult sub media multianuală, transmite nordnews.md.

„Suma precipitațiilor pentru ultimele 3 luni, adică pentru iarnă, pe teritoriul Republicii a fost de 45,75 mm, ceea ce reprezintă 50-80% din cantitatea medie pe termen lung. În timpul iernii a existat un deficit de precipitații. Rezervele noastre sunt încă tolerabile. Totul depinde de cum va evolua vremea”, a spus Svetlana Starcenco, șefa Direcției Agrometeorologie, Serviciul Hidrometeorologic de Stat.

Agricultorul Serghei Ivanov, din Pîrlița, Fălești, afirmă că temperaturile neobișnuit de ridicate din luna ianuarie au determinat intrarea timpurie în vegetație a culturilor, care sunt vulnerabile la înghețurile ulterioare.

„În luna ianuarie am avut temperaturi relativ ridicate față de norma anuală, ceea ce a determinat intrarea în vegetație a culturilor. Sunt culturi care au avut de suferit mai mult, iar altele mai puțin. Cel mai mult a suferit orzul, soiurile intensive. Când a venit gerul a creat multe pagube roadei”, Serghei Ivanov, agricultor din Pîrlița.

Directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” subliniază importanța măsurilor de adaptare la condițiile climatice extreme.

„Nu suntem în Sahara, deci cred că vor fi ploi. Acum trebuie să păstrăm totul ce avem și să creem toate condițiile pentru a acumula pe viitor umiditate și pe viitor să folosim toate condițiile pentru a folosi rațional această umiditate. Există mai multe măsuri, de scurtă și lungă durată”, a declarat Boris Boincean, directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia”.

În timp ce fermierii resimt impactul secetei, companiile de asigurări se confruntă cu dificultăți în gestionarea riscurilor.

„Eu personal, anul curent, vom încheia contracte limitate de asigurare a secetei deoarece nu vreau să-mi asum niște riscuri pe numele companiei. Știm foarte bine că pot apărea probleme financiare. Anul trecut aproape toate contractele încheiate pe secetă, au fost plătite despăgubiri”, a explicat Alexandru Slusari, fondator și administrator „Rural – Asig”.

La începutul anului 2025, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a autorizat plăți în valoare de peste 329,7 milioane de lei pentru fermieri, distribuite prin diferite mecanisme de subvenționare. Cea mai mare sumă – 205,3 milioane de lei, a fost alocată pentru subvenții post-investiționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agricultori #culturi agricole #seceta

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.