Curs valutar
  • EUR
    20.1773
    -0.0927%
  • USD
    17.9274
    -0.7642%
  • RUB
    0.2192
    -1.0493%
  • RON
    3.7751
    -0.1271%
  • UAH
    0.3937
    -0.508%

Toate știrile

05 noiembrie 2026

Ce se întâmplă când renunți la zahăr timp de o lună. Descoperiri surprinzătoare

19 Mart. 2025, 06:05
 // Categoria: Life // Autor:  Redacția Realitatea
19 Mart. 2025, 06:05 // Life //  Redacția Realitatea

În trecut, mesele includeau nu doar felul principal, ci și felul doi și un desert. Chiar și cu un stil de viață mai sănătos, nevoia de ceva dulce după fiecare masă rămâne puternică. În momentele de stres, tentația unei ciocolate este greu de ignorat, iar dulciurile clasice sunt aproape imposibil de înlocuit cu ciocolată neagră de calitate.

Multă vreme s-a crezut că un consum ridicat de zahăr poate fi compensat printr-o alimentație sănătoasă și exerciții fizice. Însă, un test medical de rutină poate dezvălui altceva: un nivel al glicemiei apropiat de pragul de prediabet.

Având în vedere riscurile – diabet de tip 2, boli cardiovasculare și predispoziția genetică – reducerea zahărului devine o necesitate, nu doar o alegere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Regulile sunt simple: fără zahăr adăugat, fără îndulcitori artificiali, fără fructe uscate. Singurele surse permise sunt cele naturale, din fructe și lactate. Chiar și mierea este exclusă, fiind considerată tot zahăr. Procesul nu este deloc ușor, dar eliminarea treptată a dulciurilor poate ajuta la recalibrarea gusturilor și la reducerea dependenței de zahăr, după cum a demonstrat un experiment realizat pe parcursul unei luni în Marea Britanie.

De ce este zahărul atât de dăunător

Consumul excesiv de zahăr afectează întregul organism, nu doar greutatea corporală, avertizează naturopatul și nutriționistul Rhian Stephenson, fondatorul companiei de suplimente și nutriție Artah din Marea Britanie. El lucrează cu pacienți care au fluctuații ale glicemiei și subliniază că „zahărul slăbește sistemul imunitar, influențează negativ starea de spirit, provoacă dezechilibre metabolice și favorizează inflamația”.

Atunci când consumăm prea mult zahăr, pancreasul eliberează cantități mari de insulină pentru a elimina excesul de glucoză din sânge. În timp, celulele devin rezistente la insulină, ceea ce determină organismul să producă și mai multă. La un moment dat, pancreasul nu mai poate ține pasul, crescând riscul de diabet de tip 2.

Cât zahăr ar trebui să consumăm zilnic

Specialiștii recomandă ca zaharurile libere – cele adăugate în alimente și băuturi, dar și cele prezente natural în miere, siropuri, sucuri de fructe și legume, smoothie-uri sau piureuri neîndulcite – să nu depășească 5% din aportul zilnic de calorii.

Pentru un adult, specialiștii recomandă un consum de maximum 30 g de zaharuri libere pe zi, adică aproximativ șapte cuburi de zahăr. De exemplu, o doză de 330 ml de Coca-Cola conține 35 g de zahăr – mai mult decât doza zilnică recomandată.

În România, conform statisticilor, consumul mediu de zahăr este de aproximativ 30 de kilograme pe an per persoană, ceea ce înseamnă în jur de 82 de grame pe zi – adică peste dublul cantității maxime recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.

Cum a ajuns zahărul să ne domine alimentația

Experimentul desfășurat în Marea Britanie, care a analizat efectele renunțării la zahăr timp de o lună, a scos la iveală cantitățile uriașe în care acest ingredient este ascuns în majoritatea produselor din comerț. De aceea este important să verificăm etichetele produselor în care se menționează conținutul de zaharuri.

Chiar și alimentele procesate considerate „sănătoase” conțin cantități surprinzătoare de zahăr. De exemplu, conservele de fasole cu conținut redus de sare și zahăr, promovate ca o alegere echilibrată, conțin 3,9 g de zahăr la o jumătate de conservă. De asemenea, multe produse cu conținut scăzut de grăsimi, precum iaurturile, sunt încărcate cu zahăr.

Există peste 60 de moduri prin care zahărul apare pe etichete, inclusiv miere, sirop de arțar, agave, melasă, concentrat de suc de fructe și sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză.

Realitatea Live

05 Nov. 2026, 10:20
 // Categoria: Societate // Autor:  Cătălina Boico
05 Nov. 2026, 10:20 // Societate //  Cătălina Boico

Așa-numitul lider al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă susținute în luna august, că, în ultimii 36 de ani, Republica Moldova nu ar fi investit „niciun ban” în regiune, iar toate obligațiile sociale față de populație ar fi fost suportate exclusiv din bugetul de la Tiraspol.

Potrivit Promo-LEX, declarațiile acestuia nu corespund realității. Conform datelor oficiale, Republica Moldova alocă zeci de milioane de lei pentru tratamente spitalicești, medicamente compensate și studii universitare de care beneficiază locuitorii regiunii transnistrene.

Doar în primul semestru al anului 2026, din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au fost finanțate 4.051 de cazuri de tratament spitalicesc pentru cetățenii domiciliați în regiunea transnistreană. Valoarea acestora a constituit 78,2 milioane de lei.

În aceeași perioadă, au fost finanțate medicamente și dispozitive medicale compensate în valoare de peste 14,1 milioane de lei. Promo-LEX precizează că, împreună, cele două categorii de cheltuieli depășesc 92,4 milioane de lei. Aceste resurse reprezintă un sprijin concret pentru accesul locuitorilor regiunii la tratamente și produse medicale compensate.

Peste 37,4 milioane de lei pentru studii, burse și cazare

Contribuția Republicii Moldova pentru locuitorii din regiunea transnistreană se regăsește și în educație. Pentru anul de studii 2025-2026, cheltuielile pentru instruirea, bursele și cazarea în cămine a 674 de tineri din regiunea transnistreană, care studiază la locuri bugetare în instituțiile publice de învățământ superior, sunt estimate la peste 37,4 milioane de lei.

La această sumă se adaugă finanțarea elevilor din învățământul general și profesional tehnic, menționată în raport. Prin urmare, cheltuielile estimate pentru cei 674 de studenți nu reprezintă întreaga contribuție a statului în domeniul educației pentru locuitorii regiunii.

Contribuțiile Republicii Moldova, negate de propaganda de la Tiraspol

Potrivit raportului Promo-LEX, negarea contribuției Moldovei face parte dintr-un discurs mai amplu prin care autoritățile constituționale sunt prezentate drept principala sursă a dificultăților economice și sociale din regiune. Măsurile de reintegrare sunt asociate, prin presa și televiziunile controlate de regimul de ocupație și holdingul Sheriff, precum și prin rețelele sociale, cu noțiuni precum „blocadă”, „șantaj”, „agresiune economică” sau „jaf”.

O retorică similară vizează Fondul de convergență. Mecanismul destinat reducerii decalajelor economice și sociale dintre cele două maluri este prezentat drept un instrument prin care Chișinăul ar urmări să colecteze bani din regiune pentru a-și acoperi propriul deficit bugetar.

În acest context, datele despre tratamente, medicamente și studii arată o contribuție concretă a Republicii Moldova la sănătatea și educația locuitorilor regiunii. Afirmația că statul nu ar fi oferit „niciun ban” omite aceste finanțări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!