Irina Lozovan nu putea părăsit teritoriul Republicii Moldova prin punctele de trecere a frontierei de stat, informează Procuratura Anticorupție. Autoritatea menționează că, începând cu 3 martie 2025, parlamentarei lipsite de imunitate i-a fost aplicată măsură prin care o obligă să nu părăsească țara.

„La ședința din 25 februarie și respectiv 3 martie 2025, inculpata nu s-a prezentat la ședințele de judecată, invocându-se motive de boală, fără a fi prezentată o dovadă în acest sens”, informează procurorii anticorupție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Încheiere privind aplicarea măsurii preventive a fost transmisă Poliției de Frontieră. Așadar, Procuratura Anticorupție oferă asigurări că Lozovan nu putea pleca peste hotare.

Disparițiile inculpaților înainte de sentință continuă?! Presa: După Nesterovschi, și deputata Lozovan este de negăsit

Precizăm că, sentința în privința Irinei Lozovan, acuzată că a participat la finanțarea ilegală a partidelor lui Șor, urmează să fie pronunțată pe 31 martie 2025. Presa a scris că deputata este de negăsit.

Anterior, a dispărut și Alexandr Nesterovschi, condamnat la 12 ani de pușcărie. Cu puțin timp înainte de pronunțarea sentinței, s-a aflat că inculpatul a obținut cetățenia Rusiei.

#disparitie #hotare #Irina Lozovan #Moldova #Procuratura Anticoruptie.

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.