Politicienii de la Chișinău trebuie să așeze la masa de discuții, nu să lupte între ei, dacă își doresc ca Moldova să ajungă în Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută de Victor Ponta în cadrul unui interviu pentru IPN

„România a intrat în Uniunea Europeană pentru că la un moment dat liderii politici, toți, a fost un Pact la Snagov celebru, au zis: Domnule, nu ne batem între noi pe această temă. Eu văd la Chișinău că bătălia politică este. Cine e la guvernare e foarte bun și pro-european, toți ceilalți sunt anti-europeni. Asta e o minciună, e o minciună și în România”, menționează Victor Ponta, candidat independent pentru fotoliul de la Cotroceni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În acest moment e cel mai important pentru Republica Moldova să fie parte a Uniunii Europene, iar România va fi mereu susținătorul fidel al acestui proces, susține Ponta.

„Altfel calea cea mai sigură și mai rapidă e unirea cu România. Ca să nu fie denaturate vorbele, nu cu forța. Nu vine România cu armata să ia Moldova, ci doar prin referendum în ambele țări. Eu în România aș vrea să avem un asemenea referendum și sunt convins că majoritatea românilor ar vota pentru. Mai departe, în Moldova decid cetățenii de aici”, a punctat fostul premier roman.

Guvernul de la Chișinău trebuie să lase politica și declarațiile fără conținut, mai susține Ponta. E nevoie de mai multe lucruri concrete care țin de compatibilizarea, în primul rând, a nivelului de trai.

„Cred că România ajută foarte mult, dar mai puțină ideologie o să vă facă să ajungeți mai repede în Uniunea Europeană. Prea multă ideologie și prea multă, cum să spun, bătălie politică o să vă încetinească drumul spre Uniunea Europeană”, a declarat Victor Ponta.

#interviu #Moldova #politicieni #UE #Victor Ponta

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.