Premierul slovac Robert Fico s-a plâns de ultima sa conversație telefonică cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care se referea la viitoarele tarife vamale americane împotriva Uniunii Europene şi pe care liderul de la Bratislava ar fi eşuat să le prevină în timpul vizitei sale în SUA în luna februarie.

Slovacia, a cărei economie se bazează în foarte mare măsură pe industria auto, va fi una dintre ţările europene cel mai puternic lovite de sancţiunile pregătite de administraţia Trump, iar Fico se confruntă cu critici dure ale opoziţiei pe plan intern pentru presupusul eşec în tatonările sale cu Casa Albă.

„Am abordat două subiecte. Primul subiect au fost tarifele, tarifele care sunt aruncate asupra noastră. Am fost certat de Ursula, dar teribil. „Ce ai făcut, Robert? De ce naiba ai negociat așa cu tipul ăla Trump?”. Ea m-a certat o jumătate de oră. Că sunt complet idiot. Că am fost acolo, că am vorbit cu Musk, că nu am fost transparent. Doamnelor și domnilor, serios acum, vom avea o mare surpriză pe 2 aprilie care nu știu încă cât de mare va fi.

Vreau doar să le spun tuturor acestor băieți înțelepți, că nu mă simt nici pe departe la fel de puternic ca președintele francez sau ca președintele chinez. La urma urmei, a fost şi președintele francez, Emmanuel Macron, la președintele Trump. Deci el nu e rău? Eu sunt tipul cel rău? Cred că toți avem o parte din vină. În primul rând, să gândim puţin înainte de a critica cu orice preț și în orice circumstanțe”, a spus Fico, potrivit antena3.ro.

Robert Fico, un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, a fost la Washington luna trecută, la Conferința conservatoare, unde s-a întâlnit cu Donald Trump și cu Elon Musk.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#discutie aprinsa #Robert Fico #Ursula von der Leyen

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china