Germania analizează posibilitatea de a repatria cele 1.236 de tone de aur aflate în prezent în custodia Rezervei Federale din New York, potrivit unei investigații publicate de Politico. Valoarea metalului prețios este estimată la aproximativ 113 miliarde de euro, scrie bani.md.

Motivul? Tot mai mulți oficiali germani nu mai consideră Statele Unite un partener de încredere, în special în contextul unei posibile reveniri la putere a fostului președinte Donald Trump. Potrivit publicației, guvernul german este „șocat” de imprevizibilitatea politicii americane și de escaladarea discursurilor extremiste din jurul campaniei lui Trump.

Germania deține a doua cea mai mare rezervă de aur din lume, iar 37% din această rezervă este stocată în SUA, ca formă de garanție financiară în eventualitatea unor nevoi urgente de conversie în dolari sau alte valute forte. Însă în actualul context geopolitic, inclusiv în urma unei serii de declarații radicale ale unor apropiați ai lui Trump și a intervențiilor în alegerile din UE, acest aranjament pare din ce în ce mai riscant.

„Bineînțeles că întrebarea se pune din nou acum”, a declarat Marco Wanderwitz, deputat CDU aflat la final de mandat, care încă din 2012 solicita controale mai stricte asupra aurului depozitat în SUA și, eventual, repatrierea acestuia. La rândul său, europarlamentarul Markus Ferber a cerut mai multă transparență și inspecții clare privind rezervele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tema repatrierii aurului german nu este nouă, dar devine din nou actuală într-o lume în care „de neconceputul devine brusc realitate”, remarcă Politico, referindu-se la noile incertitudini din relația transatlantică și la tentațiile autoritariste ale fostului lider american.

Această mișcare ar putea marca o schimbare profundă în încrederea Berlinului față de aliatul său tradițional și ar putea avea implicații majore în arhitectura financiară globală.

#AUR #Germania #SUA

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.