O revoltă a tinerilor de acum 16 ani a readus Republica Moldova în atenția lumii. După opt ani de guvernare comunistă, mica țară din estul Europei se îndrepta spre o dictatură de model post sovietic după alegerile din 5 aprilie 2009. Nemulțumiți de rezultatele scrutinului, sute de tineri au ieșit a doua zi în Piața Marii Adunări Naționale la un miting pașnic.

„Revoluţia Twitter”, așa cum a fost numită în presa internațională din cauza conexiunilor create între protestatari de noile tehnologii informaționale, s-a declanșat după ce au fost înregistrate mai multe provocări. Situația a degenerat într-o adevărată răscoală care a culminat a doua zi cu devastarea sediilor Președinției și Parlamentului. În urma intervenției brutale a poliției, dar și a represiunilor care au urmat, sute de tineri au fost maltratați, iar cel puțin șase au murit în condiții suspecte.

Alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie au pus Republica Moldova pe drumul european și au salvat țara de la o dictatură asemenea celor din fostul spațiu sovietic. Cui i se datorează această schimbare, cine sunt eroii, dar și trădătorii revoluției Tweeter și de câți ani va fi nevoie pentru dezlegarea tuturor misterelor revoltei tinerei generații. Aflăm de la istoricul Sergiu Mustață și avocatul Vadim Vieru, director de program drepturile omului Promo-LEX. Astăzi la „Consens Național”, la Rlive TV, la ora 20:00

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#7 aprilie #Chisinau #consecinte #proteste

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.