70 de aparate moderne de muls și seturi sanitare au fost distribuite micilor crescători de bovine din Republica Moldova. Acestea au fost cumpărate cu sprijinul financiar al Elveției.

Echipamentele au fost oferite gospodăriilor casnice vulnerabile, micilor fermieri și fermiere din cadrul Școlilor de Câmp a Fermierilor și Cluburilor Agricole ale Femeilor create în cadrul proiectului, pentru care creșterea vacilor de lapte reprezintă principala sursă de venit și hrană pentru familiile lor. Scopul principal este de a consolida producția locală de lapte, de a îmbunătăți calitatea acestuia și de a spori standardele de igienă. Totodată, aceste echipamente moderne sunt menite să reducă semnificativ dificultățile legate de forța de muncă, contribuind astfel la o mai mare reziliență economică a fermierilor.

„Un astfel de sprijin înseamnă mai puțină muncă istovitoare și mai mult timp pentru familie. Pentru gospodăriile mici, este o schimbare așteptată. Suntem recunoscători partenerilor care ne ajută să le oferim soluții cetățenilor”, a declarat secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), Iurie Scripnic.

Potrivit MAIA, ultimul eveniment de distribuție a avut loc vineri, 4 aprilie, în raionul Fălești, marcând un moment important pentru producătorii de lactate din regiune. 15 producătoare agricole din satele Pruteni și Drujineni, membre active ale Clubului Agricol de Femei Fălești (CAF) înființat în cadrul proiectului, au primit echipamente.

„Fiecare dintre ele deține în medie patru vaci, iar creșterea acestora reprezintă principala sursă de venit și hrană. Prin intermediul CAF, aceste femei au beneficiat de instruiri în bunele practici agricole, educație financiară și antreprenorială. În total, șase astfel de cluburi, deschise în Fălești, Căușeni și Orhei, au sprijinit aproximativ 180 de femei în 2024. O evaluare recentă a FAO a indicat că un sfert dintre participante au înregistrat deja îmbunătățiri în sustenabilitatea și reziliența fermelor lor datorită acestor activități”, transmite ministerul.

Reprezentantul adjunct FAO în Republica Moldova, Tudor Robu, a menționat că această inițiativă concretă aduce un sprijin esențial micilor producători de lactate, ajutându-i să devină mai competitivi și să își îmbunătățească calitatea vieții.

„Prin facilitarea procesului de muls și asigurarea unor standarde sanitare mai ridicate, contribuim direct la dezvoltarea durabilă a sectorului agricol din Moldova”, a adăugat el.

De asemenea, 10 gospodării mici, membre ale unei cooperative de lactate, au primit seturi de aparate de muls. Evenimentul s-a desfășurat în satul Hiliuți, raionul Fălești. Anterior, aceste familii au beneficiat de sprijin sub formă de hrană pentru animale și acum primesc echipamente esențiale pentru producția de lapte.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Achiziția celor 70 de echipamente de muls a implicat o investiție de aproximativ 300 de mii de dolari. Distribuția lor a început în luna martie, iar primii beneficiari au fost 30 de fermieri crescători de vaci din cadrul a 4 Școli de Câmp a Fermierilor din Drochia, Glodeni, Râșcani, Florești, Sângerei. Această inițiativă a fost realizată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) în cadrul proiectului comun FAO-PNUD „Sprijin de urgență pentru producătorii agricoli în contextul crizei socio-economice și energetice”.

#aparate moderne #crescatori de bovine #distribuire

Relațiile dintre Republica Moldova și România au depășit legăturile lingvistice, istorice și culturale, fiind consolidate tot mai mult prin proiecte comune în energetică, economie și infrastructură. O spune Andrei Stoian, unul dintre coordonatorii volumului „România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”, lansat luni la Chișinău. Potrivit acestuia, integrarea europeană a Moldovei se produce deja în mai multe domenii, chiar înainte de aderarea propriu-zisă la UE, transmite IPN.

Andrei Stoian a explicat că această apropiere este vizibilă în special în sectorul energetic, prin interconectările dintre cele două țări, inclusiv gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Alte exemple sunt aderarea Republicii Moldova la sistemul european de plăți SEPA și facilitățile de roaming, care permit cetățenilor să beneficieze de servicii mai accesibile.

În același timp, Andrei Stoian a subliniat importanța experienței României în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, astfel încât Chișinăul să poată evita unele greșeli făcute de București. El a menționat că volumul analizează cooperarea bilaterală în domeniile economic, cultural, al infrastructurii și securității, fiind destinat publicului de pe ambele maluri ale Prutului, studenților și factorilor de decizie.

„Este un instrument de a măsura, până la urmă, distanța între promisiunea politică și rezultatele concrete”, a declarat Andrei Stoian.

La rândul său, celălalt coordonator al lucrării, Victor Vevera, a menționat că legăturile lingvistice și culturale dintre cele două state s-au extins în domeniile energetic și al infrastructurii. Potrivit acestuia, contribuțiile autorilor oferă o imagine amplă a cooperării bilaterale și a sprijinului acordat de România parcursului european al Republicii Moldova.

„România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE” cuprinde șase capitole, care abordează negocierile de aderare, relațiile dintre București, Chișinău și Bruxelles, interconectările energetice și economice, reziliența democratică, problema transnistreană și opinia publică din Republica Moldova. Printre autorii volumului se numără guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîțu și președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu.

Este al zecela volum al seriei de Caiete Documentare Club România și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul Revistei Române de Dezvoltare.