Vettingul este o probă de caracter pentru noi toți și o probă de maturitate pentru statul nostru. Este un test de maturitate instituțională și personală și, ca orice test, el nu este lipsit de erori, provocând nesiguranță, incertitudine, chiar temeri. El nu trebuie transformat într-o vânătoare de greșeli sau un proces de umilire ce trebuie să rămână un proces de clarificare, reconstrucție și căutare de reper. Sunt declarațiile făcute de Domnica Manole, președinta Curții Constituționale, la Adunarea Generală a Judecătorilor.

În discursul său, Domnica Manole a menționat că știe cât de greu este să fii judecător. „Cunosc din interior greutățile, responsabilitățile și complexitatea acestei profesii, orele nesfârșite petrecute în birou, presiunile uneori subtile, alteori directe și mai ales sentimentul impulsionant că lumea așteaptă de la noi perfecțiune într-un sistem imperfect”.

„Vetingul, acest cuvânt care a ajuns să definească întreaga noastră profesie, nu este doar un instrument de control și un filtru. El este o probă de caracter pentru noi toți și o probă de maturitate pentru statul nostru. Este, fără îndoială, un exercițiu fără precedent prin intermediul căruia se face o radiografie a sistemului și a comportamentului nostru profesional. Este un test de maturitate instituțională și personală și, ca orice test, el nu este lipsit de erori, provocând nesiguranță, incertitudine, chiar temeri. Dar acest proces trebuie să rămână în slujba unui obiectiv clar – consolidarea încrederii publicului în independența și onestitatea magistraților. El nu trebuie transformat într-o vânătoare de greșeli sau un proces de umilire ce trebuie să rămână un proces de clarificare, reconstrucție și căutare de repere. Procesul de evaluare a integrității este necesar, dar trebuie să fie unul echitabil, proporțional și predictibil. Nu există justiția autentică în afara garanțiilor constituționale”, a spus Domnica Manole.

Președinta Înaltei Curți a mai adăugat că „resursele logistice și salariale ale magistraților nu sunt la nivelul exigențelor impuse”.

„Nu putem cere eficiență și integritate înaltă fără a oferi condiții minime de independență financiară și profesională. Nu poți cere integritate într-un climat de suspiciune permanentă. Nu putem construi o justiție funcțională doar prin evaluări. Avem nevoie de o viziune coerentă și de susținere a carierei judiciare, una în care judecătorul este perceput nu ca un obstacol, dar ca un apărător al dreptății, în care fiecare dintre noi se simte parte a unui sistem viu, coerent și unitar. În acest context, adresez un apel către Consiliul Superior al Magistraturii, stimați membri ai Consiliului Superior al Magistraturii aveți o responsabilitate uriașă nu doar de a veghea asupra carierei judecătorului, ci și de a apăra onoarea acestei profesii.

Nu vă limitați la aplicarea strictă a procedurilor. Fiți scut, nu filtru, fiți garanți a echilibrului între rigoarea reformei și demnitatea profesiei judiciare. Apărați judecătorii care merită să rămână în sistem și creați spațiu pentru cei care vor să intre cu conștiința curată”, a mai adăugat Manole.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că astăzi, 11 aprilie 2025, are loc şedinţa Adunării Generale a Judecătorilor. Evenimentul se desfășoară în incinta Palatului Republicii. Subiectul principal de pe agenda ședinței este prezentarea raportului de activitate a Consiliului Superior al Magistraturii privind organizarea şi funcţionarea sistemului judecătoresc în anul 2024. În cadrul ședinței AGJ urmează să fie ales un nou membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

#Adunarea Judecătorilor #Domnica Manole #justitie #mesaj #reforma

Prim-ministrul japonez Sanae Takaichi a cerut sâmbătă, 5 septembrie, Rusiei să îndepărteze o statuie recent dezvelită care sărbătoreşte victoria asupra Japoniei în cel de-al Doilea Război Mondial şi pe care şefa executivului nipon a descris-o drept „total inacceptabilă”, relatează G4media.ro.

Statuia, dezvelită vineri, înfăţişează un soldat sovietic distrugând un bloc de piatră gravat cu simbolul crizantemei, emblema Casei Imperiale japoneze.

„Emblema crizantemei este recunoscută pe scară largă ca simbol al Japoniei, iar instalarea unui monument care înfăţişează distrugerea acesteia este complet inacceptabilă”, a scris Takaichi pe platforma de socializare X.

Prim-ministrul nipon a afirmat că statuia „jigneşte sentimentele poporului japonez” şi a spus că guvernul său a solicitat părţii ruse îndepărtarea ei. Incidentul are loc la doar trei zile după ce autorităţile japoneze au criticat remarcile preşedintelui rus Vladimir Putin, în care acesta a dat vina pe Tokyo pentru deteriorarea relaţiilor bilaterale.

„Situaţia dificilă actuală din relaţiile bilaterale este consecinţa agresiunii ruse împotriva Ucrainei, aşa că orice afirmaţie care încearcă să atribuie responsabilitatea părţii japoneze este inacceptabilă”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al guvernului, Minoru Kihara, într-o conferinţă de presă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tensiunile bilaterale au escaladat la începutul lunii august, când Putin a efectuat prima sa vizită de la venirea sa la putere, în 2000, în ceea ce Japonia numeşte Teritoriile de Nord (cele patru insule Kunashiri, Etorofu, Shikotan şi Habomai din arhipelagul Kurile).

Acest lucru a făcut-o pe Takaichi să descrie călătoria lui Putin drept „absolut inacceptabilă” şi să afirme că, prin această acţiune, locatarul de la Kremlin a rănit sentimentele poporului japonez. În semn de protest, Moscova şi Tokyo şi-au rechemat ambasadorii de la post.

#indepartare #Japonia #numultumiri #Rusia #statuie