Republica Moldova a coborât patru poziții în clasamentul mondial al libertății presei din 2025, ocupând locul 35, față de 31 în anul precedent.

Potrivit clasamentului Reporters sans frontières (RSF), Republica Moldova se situează în continuare înaintea unor țări precum România (locul 55), Ucraina (62) și Rusia (171), care, la rândul lor, au înregistrat scăderi în clasament.

Norvegia rămâne în fruntea clasamentului mondial al libertății presei pentru al nouălea an consecutiv, urmată, ca și în anii trecuți, de Estonia și Țările de Jos.

În 42 de țări, unde trăiește peste jumătate din populația lumii (56,7%), libertatea presei aproape că lipsește cu totul. În aceste zone, jurnalismul este clasificat drept „foarte grave”, precum Palestina, mai multe state africane — Uganda (locul 143), Etiopia (145) și Rwanda (146) —, dar și în Hong Kong (140) și China (178), care a coborât șase poziții și se află aproape de finalul clasamentului, alături de Coreea de Nord (179) și Eritreea (180).

În SUA, libertatea presei s-a deteriorat semnificativ în ultimii ani, mai ales în timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump. Presa locală este afectată grav de criza economică. Peste 60% dintre jurnaliștii chestionați de RSF spun că este dificil să trăiești decent din această meserie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Libertatea presei este marcată anual pe 3 mai, dată stabilită de Adunarea Generală a ONU în 1993, la recomandarea UNESCO. Ziua are scopul de a sublinia importanța unei prese libere și independente în societățile democratice, dar și de a atrage atenția asupra pericolelor și presiunilor cu care se confruntă jurnaliștii din întreaga lume.

#libertatea presei #Republica Moldova #RSF

Petru Iarmaliuc a promovat evaluarea externă a integrității etice și financiare, în timp ce Comisia de evaluare a propus nepromovarea acesteia în cazul lui Lilian Lungu, procuror suspendat din funcție în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Completul A de evaluare a constatat că Iarmaliuc, în prezent procuror delegat la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), întrunește criteriile de integritate prevăzute de lege. Evaluarea a vizat activitatea sa anterioară în cadrul Procuraturii Anticorupție.

În cazul lui Lilian Lungu, Comisia a propus nepromovarea evaluării externe, deoarece acesta nu a prezentat în termen declarațiile de avere și interese personale, lista persoanelor apropiate și chestionarul de etică.

Rapoartele celor doi procurori au fost transmise Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), care urmează să le examineze și să adopte hotărârile privind rezultatele evaluării.

Rapoartele integrale vor fi publicate pe pagina oficială a Comisiei după expirarea termenului de contestare a hotărârilor CSP sau, dacă acestea vor fi contestate, după pronunțarea deciziilor Curții Supreme de Justiție. Publicarea va avea loc în cel mult trei zile, cu respectarea dreptului la viață privată al persoanelor vizate.