Propaganda rusă reciclează aceleași mituri anti-UE în toate țările europene. În Republica Moldova, ca și în alte state, informațiile false sunt generate din aceleași surse și distribuite de rețele locale de actori, a menționat pentru IPN, Alexandru Zgardan, de la Centrul analitic independent Expert-Grup. Potrivit specialistului, un exemplu elocvent este România, care se confruntă momentan cu aceleași mesaje de dezinformare. Același tipar se va repeta și în Moldova, odată cu apropierea alegerilor parlamentare.

Cele mai eficiente mesaje de dezinformare sunt cele cu impact emoțional, bazate pe frică. Printre cele mai frecvente narative false se numără cel că „Moldova își va pierde identitatea națională în UE” – o afirmație contrazisă de politicile UE care protejează și susțin culturile naționale și minoritare. De exemplu, toate actele juridice ale UE sunt traduse în cele 24 de limbi oficiale, inclusiv cele vorbite de populații mici, precum malteza sau estona, menționează Alexandru Zgardan.

Un alt exemplu este că „Moldova își pierde suveranitatea prin aderarea la UE”. Expertul menționează că semnarea oricărui tratat internațional presupune o formă de limitare a suveranității, dar acest lucru este valabil și în cazul altor structuri. Totuși, doar UE garantează respectarea angajamentelor internaționale.

„UE impune promovarea relațiilor homosexuale și schimbarea de gen la copii” – un alt mit frecvent folosit în societățile conservatoare. În realitate, fiecare stat membru al UE decide propriile politici sociale și de familie, subliniază Alexandru Zgardan.

Legat de mitul că „agricultura moldovenească va fi distrusă în UE din cauza concurenței”, expertul susține că aderarea la UE, dimpotrivă, deschide accesul la o piață mai mare și la subvenții considerabile. Moldova exportă deja produse agricole în UE la niveluri record, iar exemplele României arată beneficiile sprijinului european pentru agricultură.

O altă afirmație, care potrivit expertului nu are temei, este că „toți moldovenii vor pleca din țară și vor veni imigranți în loc”. Dimpotrivă, integrarea în UE ar facilita revenirea moldovenilor din străinătate. În ceea ce privește migranții străini, aceștia tind să aleagă statele dezvoltate, nu cele aflate în tranziție, menționează Alexandru Zgardan.

„UE este în criză și în curând va dispărea” este un alt mit alimentat de creșterea partidelor populiste de extremă dreaptă, eurosceptice, multe dintre ele cu legături suspectate cu regimul de la Kremlin. Acest mit nu are vreun fundament deoarece chiar și aceste partide eurosceptice nu doresc părăsirea UE, după experiența Brexit, care a dus la pierderi colosale pentru economia britanică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alexandru Zgardan precizează că toate aceste mesaje sunt parte dintr-un efort sistematic și bine coordonat, adaptat la realitățile fiecărei țări, dar cu o structură comună. Consumatorii trebuie încurajați să gândească critic și să acceseze informații din surse verifice.

#mituri #Moldova #UE

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.