Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

MMPS are probleme: Auditul Curții de Conturi arată compensații uriașe greu de verificat la transparența acordării lor

13 Mai 2025, 18:31
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
13 Mai 2025, 18:31 // Economie //  Realitatea.md

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a publicat Raportul de audit asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale încheiate la 31 decembrie 2024. Patrimoniul gestionat de minister la situația din 1 ianuarie 2024 a constituit 767,3 milioane lei, fiind majorat la 31 decembrie 2024 la 779,9 milioane lei. Cea mai mare pondere din valoarea totală a patrimoniului este reprezentată de mijloacele fixe. Pentru anul 2024, cheltuielile au fost aprobate și ulterior precizate în sumă de 3 miliarde 198,9 milioane lei, fiind executate în sumă de 3 miliarde 136 milioane lei. Cele mai semnificative alocări au fost direcționate către prestații sociale și cheltuieli de personal.

Probele de audit au fost colectate de la 15 entități ale căror rapoarte financiare sunt consolidate în raportul financiar al MMPS, precum și de la 40 entități în care ministerul deține rolul de fondator. Aceste entități sunt responsabile de elaborarea politicilor, administrare, executare, raportare și monitorizare a patrimoniului și banilor publici în domeniul muncii și protecției sociale.

Auditul public extern a identificat unele deficiențe, fiind emisă opinia fără rezerve. Printre constatări ale auditului au fost evidențiate următoarele.

Echipa de audit a fost limitată în obținerea probelor adecvate privind corectitudinea calculului compensațiilor în sumă de 1,2 miliarde lei acordate de minister, din cauza deficiențelor în schimbul de date dintre sistemul informațional SIVE și alte sisteme relevante. Aceste sisteme conțin informații esențiale legate de indicatorii care stau la baza stabilirii compensațiilor individuale, iar disfuncționalitățile în integrarea și utilizarea eficientă a datelor afectează capacitatea de a verifica acuratețea plăților efectuate.

Cu referire la gestionarea patrimoniului se denotă că, ministerul a înregistrat în evidența contabilă 22 clădiri  în valoare de 16,5 milioane lei, deși dreptul de proprietate asupra acestora sunt înregistrate în Registrul Bunurilor Imobile (RBI) după alte autorități publice. Ministerul nu a recunoscut în evidența contabilă și nu deține dreptul în RBI asupra altor 4 clădiri cu suprafața de 108,8 m2. De asemenea, nu a fost înregistrat în Registrul Bunurilor Imobile dreptul asupra unei clădiri cu valoarea de 14,2 milioane lei, în care au fost efectuate investiții, iar valoarea acesteia nu a fost majorată cu 9,1 milioane lei.

În ceea ce privește terenurile, Ministerul are în evidență contabilă două terenuri cu o valoare de 16,9 milioane lei, însă în Registrul Bunurilor Imobile aceste terenuri sunt înregistrate după alte 2 entități. De asemenea, ministerul deține în evidența contabilă trei terenuri cu o valoare de 1,3 milioane lei, drepturile asupra cărora nu au fost înregistrate în RBI, ceea ce determină riscuri de pierdere a acestora.

Auditul a evidențiat și deficiențe în domeniul managementului instituțional și implementarea recomandărilor anterioare.

În cadrul aceleiași misiuni de audit, Curtea de Conturi a constatat că MMPS nu a aprobat până în prezent statele de personal, conform Hotărârii Guvernului nr. 596 din 28.08.2024, în vigoare de la 05.09.2024. Aceasta prevedea majorarea efectivului-limită de la 115 la 126 de unități. Totodată, deși în structura funcțională a ministerului este instituită subdiviziunea de audit intern compus din cel puțin trei unități de personal, această cerință nu a fost realizată în anul 2024. Serviciul de audit intern continuă să funcționeze cu o singură unitate de personal.

De asemenea, începând 01.01.2024, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 655/2023 urma a fi aprobat normativul minim de dimensionare a activității de audit intern pe întreg domeniul de competență, acțiune nerealizată până în prezent.

Auditul a constatat că, ministerul a admis numirea a 24 de conducători ai instituțiilor publice din subordine, inclusiv în care ministerul are rolul de fondator, în funcții de conducători interimari, care exercită interimatul funcției deținute cu depășirea termenului de 12 luni. Prevederile actelor normative stabilesc dreptul de exercitare temporară a unei funcții de conducere pentru o perioadă de maximum 6 luni, care poate fi prelungită, cu încă 6 luni. Aceste condiții indică necesitatea întreprinderii acțiunilor de evaluare a situației, cu emiterea deciziilor corespunzătoare.

Totodată, auditul a reiterat un șir de recomandări formulate anterior, care au fost doar parțial implementate și neimplementate. Printre problemele persistente se numără:

  • Supraevaluarea contului „Active nemateriale” cu circa 24,7 milioane lei, cauzată de necasarea de către minister a modulelor nefuncționale ale Sistemului Informațional Automatizat de Asistență Socială (SIASS);
  • Neînregistrarea drepturilor patrimoniale asupra bunului imobil, în sumă de 14 milioane lei de către Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă;
  • Neatingerea scopului Proiectului investițional de construcție a 80 de apartamente în valoare de 67 milioane lei, destinate participanților la lichidarea consecințelor avariei de la Centrala Atomo-Electică de la Cernobîl. În perioada auditată au fost suportate cheltuieli de pază a construcției în sumă de 620,6 mii lei;
  • Lipsa aprobării și publicării mecanismului de determinare a cheltuielilor, cu indicarea expresă a modului de organizare, funcționare și finanțare a centrelor de plasament temporar pentru refugiați;
  • Neremedierea iregularităților în finanțarea cheltuielilor de întreținere a centrelor de plasament temporar pentru refugiați;
  • Menținerea aspectului problematic privind creanțele cu termen expirat în sumă de 712 mii lei (din anul 2014) la Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare, generate de încheierea unui contract cu un agent economic din Republica Belarus și achitarea în avans a acestei sume. Entitatea a informat echipa de audit că această situație se examinează de către organele de drept, în special circumstanțele ce au condus la formarea acestei creanțe;
  • Nesemnarea actelor de predare-primire de către Agenția Proprietății Publice pentru 21 de terenuri în valoare de 52,3 milioane lei, ceea ce împiedică realizarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 161/2019 „Cu privire la aprobarea listei terenurilor proprietate publică a statului din administrarea Agenției Proprietății Publice”.

Raportul complet de audit poate fi consultat pe site-ul Curții de Conturi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 19:20
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 19:20 // Slider //  Valentina Buza

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.