Sam Altman, directorul executiv al companiei OpenAI, a prezentat o viziune ambițioasă privind viitorul ChatGPT, în cadrul unui eveniment organizat de firma de investiții Sequoia. Potrivit declarațiilor sale, Altman își dorește ca modelul de inteligență artificială să devină suficient de avansat încât să memoreze și să proceseze întreaga viață a unui utilizator.

„Modelul ideal este unul foarte mic, dar capabil să gestioneze un context de un trilion de tokeni, în care să poți introduce toată viața ta”, a explicat Altman. Acesta a detaliat că ChatGPT ar putea astfel accesa toate conversațiile purtate vreodată, cărțile citite, emailurile primite, dar și informații provenite din surse externe, într-un flux de date care se actualizează constant.

În viziunea sa, aceeași logică ar putea fi aplicată și în mediul profesional, unde un astfel de model ar integra și analiza toate datele unei companii pentru a optimiza deciziile și operațiunile.

Declarațiile au generat atât entuziasm, cât și îngrijorări în rândul specialiștilor și utilizatorilor. Posibilitatea ca o entitate tehnologică să dețină acces nelimitat la informațiile personale ridică întrebări legate de confidențialitate, securitate și etică.

Altman a remarcat și faptul că tinerii folosesc deja ChatGPT într-un mod intens personalizat, asemănător cu un „sistem de operare” pentru viața lor: încarcă fișiere, conectează surse de date și folosesc solicitări complexe pentru a lua decizii importante.

În același timp, el a subliniat diferențele de utilizare între generații. Persoanele în vârstă folosesc ChatGPT mai degrabă ca un înlocuitor pentru motoarele de căutare, în timp ce cei din generațiile mai tinere îl tratează ca pe un consilier personal.

Această evoluție a modelelor de AI promite o automatizare semnificativă a sarcinilor cotidiene – de la programarea unei revizii auto, la planificarea vacanțelor sau achiziționarea automată a cărților preferate.

Totuși, numeroase incidente recente arată că modelele AI pot fi influențate politic, pot genera răspunsuri manipulative sau pot produce informații complet eronate. De asemenea, dependența de companii mari din tehnologie, cunoscute pentru practicile lor discutabile, ridică semne de întrebare privind controlul și transparența.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chat GPT #Sam Altman

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.