În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, regimul sovietic a deportat zeci de mii de oameni, inclusiv femei, copii și bătrâni, pe care i-a dus în Siberia, în lagăre de concentrare, iar averile le-au fost confiscate. Se estimează că cel puțin 11 mii de familii – în total peste 35 mii de persoane au fost deportate în așa-numita „Operațiune Sud”, scopul căreia a fost deportarea unui număr mare de oameni considerați „dușmani ai poporului” sau „elemente social-periculoase”.
Cei peste 35 de mii de oameni au fost urcați, în doar câteva ore, în vagoane și duși în lagăre de muncă forțată. Au fost deportați copii, femei, bătrâni și cei mai buni gospodari, nu erau cruțate nici gravidele, nici persoanele cu dizabilități. Unii au revenit peste ani, alții n-au mai apucat, transmite IPN.
Istoricii afirmă că deciziile privind represiunea erau luate de liderii partidului și guvernului sovietic și erau acceptate la cel mai înalt nivel, personal de Stalin și un cerc restrâns de asociați. Pe de o parte, deportările au fost oficializate legal, fiind adoptate decrete ale Consiliului Suprem URSS, rezoluții ale Consiliului Comisarilor Poporului URSS, Comitetelor de Stat de Apărare. Pe de altă parte, toate aceste decizii au contrazis Constituțiile URSS și ale republicilor unionale, prin urmare inițial au fost ilegale.
Represiunea mai avea scopul de a smulge mase de oameni din mediul lor stabil și plasarea lor într-un nou context neobișnuit și riscant pentru supraviețuirea lor. Noile așezări se aflau la mii de kilometri distanță de locurile de baștină, astfel întregul contingent reprimat era supus unui proces feroce de desocializare și deznaționalizare.
6 iulie este zi de doliu național în Moldova, fiind organizate mitinguri de comemorare a victimelor deportărilor staliniste.
În august 2013, la Chișinău a fost inaugurat monumentul „Trenul durerii” în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Lucrarea în bronz, realizată de sculptorul Iurie Platon, este dedicată zecilor de mii de moldoveni deportați în anii 1940-1953. Amplasarea monumentului în scuarul Gării feroviare din capitală are o conotație specială: anume de aici cei mai mulți basarabeni au fost duși cu forța în Siberia și Kazahstan.
În fondurile Agenției Naționale a Arhivelor se păstrează fotografii și documente ce fac referire la istoriile de viață ale mai multor persoane deportate, care trăiau în diferite localități ale țării, erau de diferite naționalități și ocupau diverse poziții sociale.
În anul 2023, în memoria victimelor celui de-al doilea val de deportări staliniste, în Piața Marii Adunări Naționale a fost amenajată expoziția „Basarabeni în Gulag”. Au fost amplasate două vagoane de tren identice celor folosite de sovietici pentru deportări, în ele fiind expuse obiecte folosite de victimele deportărilor, care au suportat zăpușeala și condițiile halucinante timp de trei săptămâni de drum chinuitor, culminat cu frigul Siberiei. În anul trecut, expoziția a fost întitulată „Trenul Durerii”, aceasta fiind prezentată într-un format nou, cu elemente digitale și grafice, conținut multimedia, obiecte, fotografii și istorii din viața familiilor deportate. A doua ediție a fost vizitată de aproape 20 de mii de persoane.
Au fost organizate în total trei operațiuni de deportări în masă din Moldova: în iunie 1941, iulie 1949 și aprilie 1951.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.
Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN
