Universitatea Harvard a intentat un proces împotriva administrației președintelui Donald Trump, în urma deciziei acesteia de a interzice accesul studenților internaționali în cadrul instituției – o măsură care a amplificat semnificativ tensiunile dintre cele două părți, relatează Newsweek.

Secretarul pentru Securitate Internă, Kristi Noem, a ordonat retragerea certificării Programului pentru Studenți și Vizitatori de Schimb (SEVP) acordate Harvardului. Consecința directă: universitatea nu va mai putea primi noi studenți internaționali, iar cei existenți vor fi obligați să se transfere – o decizie cu impact financiar major, având în vedere că peste un sfert dintre studenții Harvard sunt din afara Statelor Unite.

„Condamnăm această acțiune ilegală și nejustificată. Aceasta pune în pericol viitorul a mii de studenți și cercetători din Harvard și servește drept avertisment pentru alții din colegii și universități din întreaga țară care au venit în America pentru a-și continua studiile și a-și îndeplini visurile”, a declarat președintele interimar al universității, dr. Alan M. Garber, într-o scrisoare adresată comunității academice, citată de The New York Times.

Newsweek a contactat echipa de relații cu presa a Universității Harvard pentru a obține un comentariu.

Conflictul vine în contextul în care Harvard a refuzat solicitările administrației Trump privind reforme majore în politicile sale de guvernanță, admitere și disciplină studențească. Reprezentanții administrației acuză instituția că promovează o ideologie progresistă în detrimentul meritocrației și că a tolerat manifestări antisemite în campus.

În replică, conducerea universității acuză administrația Trump de ingerință politică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Administrația Trump retrage dreptul Universității Harvard de a înscrie studenți internaționali

#judecată #Trump #Universitatea Harvard

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.